Bacalaureat 2011. Prime concluzii si observatii

Istoric

Ce s-a intamplat la bacalaureatul 2011 isi are originea in evolutia educatiei de dupa 1990. Un numar de oameni intreprinzatori si cu viziune au inteles cererea enorma de diplome universitare si au dat drumul unei afaceri de cca un miliard de euro pe an: fabricile de diplome din invatamantul superior.

Cum cererea creeaza oferta, s-a trecut la treaba. Mii de cadre didactice au aparut in cativa ani din neant si din structuri de partid. Din cadre de preuniversitar, care au devenit peste noapte doctori pe bani si pile, au avansat rapid in cariera, de-am ajuns tara cu cea mai mare densitate de profi univ. dr. la mia de locuitori.

Trecerea in cativa ani, de la 150.000 de studenti cati aveam in 1990, la 800.000, nu se putea face decat cu pretul decaderii invatamantului superior la cote de avarie. Geaba scandalurile de tot soiul, de la diplome false la doctorate date cui vrei si cui nu vrei. Rolul statului de garant al calitatii serviciilor din piata a fost anihilat, fapt recunoscut de ex-ministrul Mihail Hardau: „Universitatea Spiru Haret si alte universitati controleaza parlamentul Romaniei si Ministerul Educatiei”. Profetice aprecieri!

Preuniversitarul trebuia sa furnizeze materia prima, cotizantii la fabricile de diplome, ajunse la 130 in doar cativa ani. Mai multe decat in tari cu traditie de sute de ani. Incet, incet, toate deciziile luate de minister si parlament au fost subordonate acestui comandament aducator de venituri uriase beneficiarilor, inclusiv parlamentarilor rectori sau profesori universitari.

• Admiterea la liceu a fost desfiintata. Examenele de capacitate, teze unice, testare nationala, evaluare nationala, au fost pervertite astfel incat toti elevii sa ajunga la liceu, sa ia bacul, apoi sa cotizeze la fabricile de diplome;
• Scoala profesionala, scolile de arte si meserii au fost si ele desfiintate, in acelasi scop;
• Bacalaureatul a ajuns o joaca de copii. Procente de 98% (judetul Mehedinti in 2009), erau visul oricarui inspector general, care trebuia sa raporteze ministrului-rector sau doar simplu inginer: misiune indeplinita!
• Valuri de elevi au luat cu asalt universitatile de stat si/sau private, platind pentru diplome fara acoperire in competente si cunostinte.

O vreme a tinut. Angajatii la stat si-au ridicat statutul (si salariul), de la simpli politisti, grefieri, functionari, la juristi, magistrati, economisti, etc. Daca faceau parte si din clientela politica a partidului aflat la guvernare, le-a pus Dumnezeu mana in cap!

O alta parte a „diplomatilor” s-a trezit in piata muncii la 23-24 de ani fara nicio calificare, luand totul de la zero: taximetristi, instalatori, electricieni, soferi, coafeze cu studii superioare.

Si a venit criza si ministrul Funeriu

Statul, guvernul, si-au dat seama ca nu merita sa arunci bani pe atatea diplome, pentru ca absolventii sa devina someri sau sa faca munci care nu necesita diplome universitare. Ca minciuna asta a unui invatamant mediu si superior fara finalitate precisa costa bani multi, care nu se regasesc in productivitatea si atractivitatea fortei de munca, deci a economiei. Ca trebuie sa iesim din culoarul de minciuni in care am mers 20 de ani si sa revenim la adevar.

Adevarul este, totusi, ca societatea cunoasterii pretinde educatie si competente mai multe, mai sofisticate si mai importante comparativ cu 30 de ani in urma. Globalizarea si evolutia fulminanta a tehnologiilor pretind competente de comunicare mai bune, inclusiv in limbi straine, abilitati informatice, spirit antreprenorial, inclusiv pentru propria cariera, competenta de a invata si adapta toata viata, nu doar in anii de scoala. Dar nu neaparat integrale si derivate. La toate aceste provocari, inclusiv la masificarea invatamantului, trebuie sa raspundem cu intelepciune si intelegere a fenomenelor social-economice.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro