Bloomberg: Centrul nevralgic al corupţiei din Europa se cufundă în criză în cel mai prost moment

Preşedintele şi premierul Bulgariei fac schimb de acuzaţii, într-o dispută crescândă pe tema corupţiei care ameninţă demersurile naţiunii de a adopta euro şi de a se alătura zonei Schengen fără paşapoarte din Europa. Declanşată de o represiune a procurorului şef recent numit, criza subliniază o luptă de zeci de ani pentru influenţă în statul de la Marea Neagră. În centrul său se află oligarhi puternici şi persoane suspectate ale crimei organizate, oficiali acuzaţi că au închis ochii la activităţile acestora şi procurori care deţin mai multă putere decât oriunde altundeva în Uniunea Europeană, notează Bloomberg, citat de Rador.

Toate vin într-un moment crucial pentru Bulgaria fostă comunistă, care încearcă să pună capăt unei perioade de 12 ani de control din partea UE asupra eforturilor sale judiciare şi anticorupţie, arătând că autorităţile ţării pot fi de încredere în chestiuni variind de la controlul băncilor până la securizarea frontierelor.

„Guvernul este în mod evident sub o anumită presiune”, a spus Michael Taylor, senior analist pentru Europa de Est la Oxford Analytica. „Bruxelles-ul ar putea fi îngrijorat de introducerea euro în încă o ţară în care guvernul nu poate fi de prea mare încredere”.

Preşedintele Rumen Radev, al cărui statut de imunitate este investigat de procurori, a atacat guvernul premierului Boiko Borisov în această săptămână pentru ceea ce a spus că sunt eşecuri care au dus la prăbuşirea organelor de stat. „Lipsa de voinţă pentru reforme şi pentru combaterea corupţiei, încălcarea metodică a legii şi a moralităţii a dus la paralizia întregului sistem social şi a instituţiilor din Bulgaria”, a spus Radev. Borisov, care conduce al treilea cabinet din 2009, a declarat că preşedintele „doreşte o confruntare cu guvernul”.

Sofia şi-a stabilit un obiectiv pentru adoptarea euro la începutul anului 2023, după ce prima sa încercare de a se alătura anticamerei monedei unice a fost întârziată din cauza îndoielilor asupra băncilor sale. Preocupări instituţionale similare au împiedicat-o să intre în Schengen. Ţara se situează în partea de jos a Indicelui de percepţie a corupţiei al Transparency International ca fiind cea mai rea din UE după România şi Grecia.

Şi SUA au criticat Bulgaria. Miercuri, secretarul de stat, Mike Pompeo a sancţionat primii bulgari, judecătorul specializat al Curţii Penale, Andon Mitalov, şi familia sa, pentru „implicarea în corupţie semnificativă”.

Mitalov a emis în octombrie un ordin care a permis unui suspect bulgar într-un caz de spionaj rusesc să se deplaseze la Moscova, unde a primit un premiu de la preşedintele Vladimir Putin. Disputa actuală a început după ce procurorul şef Ivan Geshev, numit anul trecut în pofida obiecţiilor lui Radev, ale judecătorilor şi grupurilor pentru drepturile omului, a solicitat Curţii Constituţionale să clarifice o chestiune cu privire la imunitatea lui Radev, după ce a fost stopată o anchetă de conflict de interese din cauza posibilei sale implicări. Radev neagă acuzaţiile privind vreo infracţiune.

Asta a coincis cu reţinerea magnatului de jocuri de noroc Vasil Bozhkov în Emiratele Arabe Unite, sub acuzaţii incluzând conducerea unei bande de crimă organizată şi luarea de mită. Cunoscut în mass-media bulgară drept „Craniul”, Bozhkov este considerat unul dintre cei mai bogaţi oameni ai ţării. El spune că niciuna dintre acuzaţii nu a fost dovedită.

„Ceea ce vedem acum nu este nou”, a spus telefonic Dimitar Bechev, un cercetător nerezident la Consiliul Atlantic din Washington. „Cea mai probabilă motivaţie este o luptă între cercurile oligarhice”.

Mişcările lui Geshev urmează unor ani de impunitate pentru presupuşii infractori în ţara de 7 milioane de locuitori, care a aderat la UE în 2007. Din 1995, cel puţin 150 de înalţi oficiali, inclusiv un prim-ministru, 15 şefi ai cluburilor de fotbal, un consilier prezidenţial, oficiali municipali şi zeci de şefi mafioţi au fost ucişi. Oficialii au condamnat doar o mână de oameni pentru crime.

În ultimii şapte ani, poliţia, forţele speciale şi procurorii au condus, de asemenea, operaţiuni împotriva afacerilor multora din elitele Bulgariei. Zeci de miniştri, în funcţie şi foşti, precum şi alţi oficiali guvernamentali au fost acuzaţi de abuz de putere sau de administrare defectuoasă. Nimeni nu a fost închis.

Geshev însuşi a condus ancheta din 2014 de la Banca comercială corporativă, pe atunci al patrulea cel mai mare creditor al ţării. Operaţiunea s-a încheiat cu procesul a 18 persoane acuzate, la trei ani după o scurgere bancară care a ameninţat stabilitatea sectorului financiar al ţării. Nu au rezultat condamnări.

UE a remarcat de mai multe ori modul în care puterile procurorului îl protejează de control, iar Geshev şi predecesorii săi s-au confruntat cu critici pentru ţintirea unor cazuri selectate, ignorând altele. Radev a făcut eforturi începând de anul trecut pentru o dezbatere publică pentru a schimba Constituţia, pentru ca procurorul şef să fie tras la răspundere mai mult. Geshev respinge acuzaţiile.

„Bătălia mea personală este să respect legea şi să asigur justiţie pentru cetăţenii bulgari”, a spus Geshev.