BNR a întrebat companiile românești cum se mai simt. Majoritatea s-au plâns de taxele multe și mari puse de Finanțe, dar și de birocrația funcționarilor

Majoritatea companiilor s-au plâns în răspunsurile date unui sondaj al BNR de problemele fiscale, cele mai multe considerând că principalul aspect care generează dificultăți în activitatea firmei este nivelul ridicat al fiscalității (61%), urmat de impredictibilitatea mediului fiscal (56%), de numărul ridicat de taxe, impozite (48%), de birocrație (48%) și în ultimul rând de reglementările cu caracter obligatoriu (33%).

În funcție de dimensiunea companiilor, se remarcă o diferență în importanța alocată nivelului fiscalității și a numărului de taxe și a birocrației, pentru care IMM au optat într-o proporție mai mare decât corporațiile, în timp ce impredictibilitatea mediului fiscal/legislativ și reglementările obligatorii au deținut o pondere mai însemnată în cazul corporațiilor

Peste jumătate (56%) dintre companiile românești au perceput o deteriorare a situației economice la nivel național în ultimele șase luni, arată rezultatele unui sondaj derulat de Banca Națională în rândul a peste 11.000 de firme.

Eșantionul utilizat de Banca Națională este reprezentativ la nivel național și regional, iar extragerea companiilor este realizată prin procedee statistice cu respectarea criteriilor privind: clasa de mărime a companiei, sectorul de activitate și regiunea de dezvoltare. Sondajul este efectuat semestrial de BNR în lunile martie și septembrie. În ediția de față, acesta s-a derulat în perioada martie-aprilie 2024.

Cele mai mari probleme de care se plâng firmele autohtone

Cele mai mari probleme cu care se confruntă firmele autohtone sunt: costurile ridicate (în cazul a 54% dintre firme), presiunea concurenței (43%) și problemele fiscale sau legate de reglementări (41%)

• Accesul firmelor la finanțare se regăsește pe ultimul loc ca importanță între problemele presante analizate (13%).
• Evoluții mixte s-au observat în ceea ce privește lipsa disponibilității forței de muncă, cu o intensificare a provocărilor în cazul firmelor mari (58% indică factorul ca o problemă presantă) și o relaxare în rândul IMM.
• Importanța disciplinei scăzute la plată, care era cea mai puțin presantă problemă a înregistrat un salt notabil în exercițiul curent (+11 puncte procentuale procent net), în special pe segmentul IMM.
• În acest context, aproape jumătate dintre firme au întâmpinat probleme din cauza întârzierii încasărilor de la partenerii comerciali în ultimele 12 luni. Dintre acestea, mai mult de jumătate au avut de-a face doar ocazional cu comportamente de întârziere la plată din partea partenerilor publici sau privați. Totuși, 10% dintre companii raportează că se confruntă frecvent cu această problemă, atât din partea entităților publice, cât și a celor private.
• Firmele care activează în economia românească preferă într-o mai mare măsură resursele interne, această tendință accentuându-se de-a lungul timpului. Majoritatea companiilor nefinanciare din România (81%) au apelat la fonduri interne (de tipul disponibilități temporare, profitul repartizat/reinvestit sau vânzarea de active) pentru finanțarea operațiunilor, a investițiilor sau a altor proiecte în ultimele 12 luni.
• Creditul comercial continuă să se regăsească între sursele de finanțare preferate de firmele autohtone, concomitent cu o creștere a interesului pentru creditul bancar (10%, față de 7% în 2021).
• Doar 10% dintre firme apelează la credite bancare, ceea ce este una din vulnerabilitățile structurale persistente în economia autohtonă, respectiv gradul scăzut de intermediere financiară.
• Gradul de utilizare a fondurilor europene este modest, numai 2% dintre firme apelând la această formă de finanțare. Nefructificarea finanțărilor prin programele europene generează costuri de oportunitate semnificative atât pentru sectorul societăților comerciale, cât și pentru economie în sens larg, întrucât acestea sunt de natură a stimula investițiile, cu efecte pozitive asupra creșterii economice.
• Numai 5% dintre companiile nefinanciare autohtone au utilizat resurse din afara companiei pentru angajarea sau instruirea salariaților.
• Practicile de finanțare ale IMM ilustrează nevoia creșterii educației financiare în rândul acestora. Ponderea companiilor nefinanciare care nu au aplicat pentru finanțare de la bănci sau IFN în ultimele 12 luni se menține importantă, la 73%, constantă de la evaluarea precedentă.

​Firmele din construcții prezintă cel mai mare grad de optimism cu privire la aproape fiecare factor analizat, în linie cu rezultatele Sondajului anterior. Pentru sectorul servicii și utilități, se remarcă cele mai slabe evaluări comparativ cu restul sectoarelor referitor la relația cu partenerii de afaceri și cu instituțiile financiare partenere, precum și la perspectivele de dezvoltare ale firmei.

Situația sectorului din care fac parte, precum și cea a propriei companii și perspectivele de dezvoltare sunt evaluate în sensul unei înrăutățiri de cea mai mare parte dintre firmele din industrie

Problema costurilor este semnalată ca având cea mai mare importanță în special de către firmele din industrie, comerț și construcții, (68%, 56%, respectiv 54%), spre deosebire de cele din agricultură, pentru care costurile sunt o problemă presantă în cazul a doar aproximativ 45% din răspunsuri.

Situația precară a forței de muncă bine calificată și problema demografică reprezintă o vulnerabilitate structurală la nivel național. În structură sectorială, lipsa forței de muncă bine pregătită este o problemă în special în cazul companiilor care activează în construcții și imobiliare, cu o creștere anuală de 7 puncte procentuale a ponderii firmelor care indică acest lucru și este raportată cel mai des în cazul firmelor din capitală și Ilfov, comparativ cu alte regiuni.

Cele mai afectate sectoare de fenomenul insolvenței (propriu sau al partenerilor comerciali) sunt sectoarele servicii și utilități (28%) și comerț (19%), aflându-se la polul opus față de firmele din agricultură (2%).

Firmele insolvente consemnau mai mult de un sfert din expunerile bancare neperformante, stocul de companii aflate in procedură de insolvență la decembrie 2023 fiind de aproximativ 23 000 de firme, nivel similar celui înregistrat în 2022.