Brandusa Armanca invitata la Conferintele Teatrului National pe 27 aprilie

Duminică 27 aprilie 2014, de la ora 11.00, la Sala Mica a Teatrului National Bucuresti are loc o noua editie din programul

Conferintele Teatrului National la care este invitata Brânduşa Armanca, critic literar, eseist, jurnalistă, traducătoare. Brandusa Armanca va vorbi publicului despre mutatiile mediatice in era digitala.

Un sondaj recent realizat de IRES confirmă cifrele avansate anterior de Eurostat: peste 80% dintre români îşi iau informaţia de la televizor. Ce îi ţine pe oameni în faţa micului ecran care deocamdată îşi conservă supremaţia în epoca Internetului? În primul rând accesibilitatea: televiziunea intră în fiecare casă, e cel mai simplu lucru din lume să apeşi un buton şi să alegi programul zapând, fără să fie nevoie de cunoştinţe sau dexterităţi tehnice. Mai mult, privitul la televizor este o activitate inerţială ce nu necesită coordonarea cu alţii, iar oboseala cotidiană se compensează cu un pic de iluzie televizată. Dar cel mai important factor rămâne satisfacţia produsă de televiziune, a cărei ofertă de divertisment şi informaţie vizuală este mai experimentată decât cea a mediilor virtuale. Marile show-uri cu milioane de telespectatori n-au putut fi egalate de distracţia deloc de neglijat a jocurilor pe calculator. Să nu fi câştigat Internetul bătălia cu mediile clasice? Nu există un răspuns univoc: presa scrisă în formatul tipărit este muribundă, dar online ea merge mai departe. Televiziunea a păţit şi ea ceva: s-a mutat pe alte platforme şi suporturi, iar digitalizarea a schimbat regimul static al telespectatorului. El a devenit activ, mai ales dacă face parte din ”generaţia Y”, intervine pe Facebook şi pe Twitter, sau devine el însuşi ”realizator” pe Youtube. Noile tehnologii au produs mutaţii uimitoare iar ”micul ecran” devine tot mai mic în Era digitală: laptop, tabletă, smartphone. Dincolo de minunile tehnicii, rămân de discutat multe altele, care ţin de consistenţa jurnalismului, de etica acestei profesii întoarse pe dos, de limitele ei. Publicul însuşi s-a schimbat într-atât pe Internet, încât cine întârzie o secundă cu o ştire pierde 18% din audienţă. Vorbim despre trafic şi vizualizări, dar bătălia pentru audienţă la televiziune rămâne în vigoare şi este, adesea, sângeroasă.

Conferinţa va pleca de la aceste premise pentru a contura o epocă de schimbări mediatice profunde, care afectează profesia de jurnalist, natura publicului şi a receptării informaţiei şi, probabil, substanţa etică şi filosofică a societăţii. Dacă există concurenţă sau convergenţă între televiziune şi Internet, se va vedea din ilustraţii video, foto sau din statistici puse laolaltă pentru o mai convingătoare argumentaţie. (Brânduşa Armanca)

Brânduşa Armanca este critic literar, eseist, jurnalistă, traducătoare şi profesor universitar.

A făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. În prezent este senior editor la TVR Timişoara şi redactează rubrica săptămânală de critică a presei „Media culpa” în revista „22”.

Membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a numeroase organizaţii de media ca International Communication Association sau ECREA, este autoarea mai multor volume de jurnalism, cărţi de comunicare şi de istorie literară. Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale.

A predat la mai multe facultăţi, iar din 2009 este Profesor univ.Dr. la Universitatea ”Aurel Vlaicu” din Arad.

Activitatea publicistică : peste 3500 articole în presă, câteva sute de emisiuni şi corespondenţe radio, peste 300 de emisiuni tv (documentar, interviu, reportaj, talk show).

Volume publicate: „Frontieriștii. Istoria recentă în mass-media”, Editura Curtea Veche, București, 2011; „Istoria recentă în mass-media. Frontieriștii”, Editura Marineasa, 2009; „Media Culpa”, Editura Curtea Veche, 2006 ; „Învață să învingi”, Editura Curtea Veche, 2006 (co-autor Dana Harbuz-Miricioiu); „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metafora magică”, Editura Curtea Veche, 2005 ; „Televiziunea regională în România. Un reper: TVR Timişoara”, Ed. Mirton, 2002 ; „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” , Ed. Mirton, 2002.

Între 2006 şi 2012 a fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta.

Activitatea sa a fost recompensată cu numeroase premii şi distincţii, între care amintim Distincţia Culturală a Academiei Române (2005), Diploma de excelență a FJSC-Universitatea București pentru contribuția adusă la dezvoltarea învățământului jurnalistic și a profesionalizării jurnalismului (2009), Distincţia Ministerului Culturii ungar pentru diplomaţie culturală (2012).