Bugetarea participativă. De ce administrațiilor locale din România le este atât de greu să lucreze cu cetățenii

Bugetarea participativă este un instrument ce poate evalua destul de bine relația dintre administrația locală și cetățeni. Și cât de interesată și capabilă este administrația să preia idei din comunitate și să le implementeze, dar și cum arată spațiul civic în marile orașe și implicarea cetățenilor în deciziile locale. Sigur, este doar un instrument din multe altele, dar arată totuși cât de șubredă este această relație și cât de dificilă este implementarea chiar și a unor programe cu bugete mici și limitate ca tematici.

Bugetarea participativă rămâne și în 2023 foarte puțin folosită de către administrațiile marilor orașe din România. Numai 14 reședințe de județși o singură primărie de sector din București au derulat programe de bugetare participativă, iar alocările financiare și participarea publică au fost modeste. Sunt puține evoluții pozitive comparativ cu anul 2022 și, din păcate, mai multe negative.

5 primării reședință de județ au derulat pentru prima oară bugetarea participativă în 2023 (Bacău, Vaslui, Buzău, Satu-Mare, Târgu-Jiu), în timp ce alte 6 l-au abandonat (Primăria Generală a Municipiului București, Cluj-Napoca, Suceava, Tulcea, Baia Mare și Râmnicu-Vâlcea). Numai Primăria Sector 6 a continuat programul la nivelul Bucureștiului, iar Primăria Sector 1, care a anunțat în 2022 o alocare financiară record, a abandonat programul în 2023 după doi ani de eșecuri și un program folosit mai degrabă ca un exercițiu slab de PR.

În 2023, marile orașe (primării reședință de județ și București) au alocat programelor de bugetare participativă numai 22.95 milioane RON, o scădere abruptă față de 40.71 milioane RON în 2022. Aceste bugete sunt unele maximale, întrucât în majoritatea cazurilor alocările nu se folosesc în totalitate sau unele primării eșuează complet în implementarea programului. În același timp, aproape nicio primărie nu publică seturi de date privind gradul de îndeplinire al proiectelor și alocărilor financiare utilizate pentru a le evalua anual. Scăderea semnificativă a bugetului alocat subliniază însă un dezinteres major în implementarea programului.

Multe din proiectele depuse în cadrul programelor de bugetare participativă rezolvă mici probleme la nivel de cartiere, readuc în atenția administrației inițiative abandonate sau sunt gândite ca proiecte pilot pe tematici unde primăria face foarte puține. Publicam recent la CRPE și o analiză a strategiilor de dezvoltare locală și arătam că tematicile cu cele mai puține inițiative în pregătire sunt cele ce țin de poluarea fonică, economia circulară, accesibilitate sau, în general, cu privire la calitatea mediului și spațiului urban. Programele de bugetare participativă abundă în astfel de inițiative, semn că există totuși o decuplare între investițiile preferate de administrații și programele participative.

La nivelul municipiilor reședință de județ, 4 din 4 administrații USR (Timișoara, Brașov, Alba Iulia, Bacău) au desfășurat programe de bugetare participativă în 2023.4 din 15 administrații cu primari PNL au implementat bugetarea participativă în 2023 (Bistrița, Constanța, Oradea, Târgu-Jiu). 3 din 15 administrații PSD (Buzău, Pitești, Vaslui) au avut un program similar. 2 din 3 administrații UDMR au implementat un program de bugetare participativă în 2023 (Miercurea-Ciuc, Satu Mare). Primăria Târgu-Mureș, condusă de un primar independent, desfășoară programul de bugetare participativă pentru al doilea an consecutiv. La nivelul Bucureștiului, numai Primăria Sector 6 (PNL) a implementat un program de bugetare participativă în 2023.

În analiza noastră ies în evidență câteva municipii reședință de județ. Timișoara continuă pentru al doilea an consecutiv să aibă probabil cel mai bun program de bugetare participativă din România, extinzându-l acum și ca alocări financiare, dar și tematic, spre cartiere defavorizate. Târgu-Mureș se poate lăuda cu o creștere importantă a numărului de participanți, un număr mare de proiecte finanțate și o platformă de bugetare participativă transparentă și actualizată. Buzău, care pentru un prim an de bugetare participativă, a beneficiat de o efervescență ridicată în jurul programului, dar cu o transparență scăzută privind etapa de vot și platforma de monitorizare ce impune niște semne de întrebare.

Primăria Sector 6 pentru că a rămas singura din București cu un program de bugetare participativ funcțional și transparent, însă limitat ca acțiuni derulate. Alba-Iulia, pentru că este singura municipalitate reședință de județ cu un program ce s-a desfășurat neîntrerupt în perioada 2020-2023, dar cu o scădere a popularității programului. O mențiune specială și despre Reșița care va lansa în 2024 un program de bugetare participativă gândit împreună cu societatea civilă și cu sprijinul comunității.

Programul de bugetare participativă se lovește însă de aceleași probleme pe care le-am semnalat și în 2022. În primul rând, un mix de incapacitate administrativă și dezinteres al administrațiilor locale în a elabora și implementa programul într-o manieră sustenabilă. De multe ori, acesta este văzut doar ca un alt obiectiv de bifat, cu regulamente și platforme copiate de la o administrație la altă, fără o delimitare clară a responsabililor pentru etapele proiectului, și o transparență foarte scăzută, în special în ceea ce ține de implementarea și monitorizarea proiectelor votate de public.

Promovarea programului este insuficientă, multe administrații locale limitându-se în a publica programul pe pagina oficială sau pe rețelele sociale, fără evenimente publice, fără ateliere de promovare și scriere a proiectelor și fără întâlniri cu societatea civilă, grupurile civice sau cetățenii. Administrația locală nu își asumă un rol activ în susținerea bugetării participative, iar acest lucru se vede deseori în numărul limitat de aplicații primite și, din cauza neînțelegerilor privind tematica, criteriile de eligibilitate sau etapele de implementare, și într-o calitate modestă în unele cazuri.

Etapa de analiză a proiectelor primite este și ea tratată superficial, ceea ce conduce într-un final la dificultăți în implementarea acestora. Comisia de evaluare este selectată netransparent de cele mai multe ori, în multe cazuri fără membri din afara administrației locale, fără ajustări ale proiectelor acolo unde este necesar pentru a facilita etape de implementare, iar proiectele respinse ca neeligibile nu primesc întotdeauna feedback. Componenta de monitorizare și evaluare este probabil cea mai ignorată și foarte puține administrații locale oferă o platformă actualizată în timp real a stadiului de implementarea a proiectelor și responsabili clari pentru fiecare proiect. Acest lucru a condus de foarte multe ori la frustrări din partea deponenților privind proiectele pe care le-au promovat și propus.

Spațiul civic din ce în ce mai limitat la nivelul orașelor (cu precădere în afara celor foarte mari) conduce și el la un număr limitat de proiecte și o popularitate foarte scăzută. Rolul administrațiilor locale este unul crucial în special în această situație în a promova programul, a desfășura ateliere de lucru pentru scrierea și dezbaterea proiectelor și a asigura o participare sustenabilă. Din păcate, acest lucru se întâmplă foarte rar și de prea multe ori primăriile se limitează în a face minimul posibil. –Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro