Business Report: Banci salvate cu bani din conturile de economii ale romanilor; Afacerea TVA: ce se afla, de fapt, in spatele consumului in crestere; Realitatea Media si Adevarul Digital Media, in top 10 firme in insolventa pentru care statul a platit salariile in 2014

Noi reguli pentru racordarea utilizatorilor la retelele electrice. Comitetul de Reglementare al ANRE a aprobat un nou regulament privind stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public.Conform unui comunicat remis redactiei, printre modificarile introduse de reglementator se numara simplificarea procesului de racordare a locurilor de producere si a locurilor de consum si de producere de mica putere, prin modificarea modului de stabilire de catre operatorul de retea a solutiei de racordare, dar si faptul ca operatorul de retea caruia i-a fost adresata cererea de racordare este responsabil pentru elaborarea, dupa caz, a fisei de solutie sau a studiului de solutie.Documentul ANRE prevede, in mod explicit, posibilitatea ca operatorul de retea sa incheie contractul pentru elaborarea studiului de solutie cu un operator economic atestat, ales de catre utilizator, informeaza Bursa.ro.

Expansiunea Lidl si Kaufland din Romania a fost finantata din bani publici. Expansiunea agresiva din ultimii ani a discounterilor Lidl si Kaufland, manifestata atat in Romania cat si in alte state ale Europei, a fost finantata de Banca Mondiala si Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, doua institutii finantate din taxele contribuabililor si detinute de guverne. In total au primit in jur de 900 de milioane de euro. Lidl si Kaufland, lanturile de discount operate de grupul german Schwarz au profitat in ultimul deceniu de finantari in valoare de aproximativ 900 de milioane de euro din partea unei aripi a Bancii Mondiale (Corporatia Internationala de Finante) si a Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), doua institutii publice finantate din taxele platite de cetateni si detinute de guverne, informeaza The Guardian. O parte din acesti bani au sustinut inclusiv expansiunea agresiva a celor doi jucatori pe piata din Romania, care au ajuns sa opereze peste 100 de hipermarketuri (Kaufland) si 186 de supermarketuri (Lidl), scrie Economica.net.

Afacerea TVA: ce se afla, de fapt, in spatele consumului in crestere. Mai multe studii independente indica o crestere a vizibila a consumului in perioada de dupa reducerea TVA la alimente. Procesatorii din piata carnii spun insa ca masura nu ar fi facut altceva decat sa „albeasca” piata.Compania de cercetare Nilsen a publicat un studiu din care reiese ca in primele saptamani de dupa scaderea TVA la alimente consumul a crescut cu 17%. Potrivit cercetarii, alimentele care au captat atentia cumparatorilor au fost carnea, branza, bauturile non-alcoolice si snacksurile. Din perspectiva producatorilor, nu consumul crescut ar fi principalul efect al ieftinirilor, ci o reactie fireasca a cumparatorilor care s-au mutat de pe piata neagra pe cea fiscalizata, scrie Adevarul Financiar intr-o analiza.

Au scazut taxele! Economia rasufla usurata, dar atentie la „efectele ascunse”. Reducerile fiscale aplicate de Guvernul Romaniei si efectele crizei din Grecia asupra zonei si Europei in general au facut obiectul emisiunii Capital Tv, realizata de Claudiu Serban la B1Tv. Diminuarea taxelor a avut in prima faza un impact pozitiv asupra bugetului, astfel ca in luna iunie colectarile din TVA au crescut fata de mai, a aratat consultantul fiscal Dragos Patroi, in cadrul emisiunii.Acesta a semnalat insa ca exista si „o parte care se vede mai putin”. Astfel, Codul Fiscal si Codul de Procedura Fiscala confera prerogative marite institutiilor de control. Din acest motiv, contribuabilii observa cu satisfactie ca au de platit mai putin la stat, dar din cauza legilor neclare risca sa fie acuzati de interpretare abuziva, potrivit Capital.ro.

De ce nu se redreseaza Grecia: Evolutia din ultimii zece ani prin comparatie cu Romania si alte state europene. Rezultatele economice ale economiei grecesti s-au inrautatit continuu din 2006 pana in 2011 iar cresterea PIB a intrat in teritoriul negativ inca din 2008, an in care Romania obtinea o crestere economica record , potrivit datelor publicate de Eurostat. Singurul an in care Grecia a obtinut o valoare mai buna (dar negativa) in evolutia PIB decat Romania a fost 2009. De retinut, sincopa relativa s-a produs in conditiile in care ei aveau o datorie publica de circa trei ori mai mare decat a noastra daca se face raportarea la PIB. Ceea ce spune multe despre calitatea masurilor de politica economica luate de catre Romania in 2008 si cu efect in 2009, chiar daca se poate invoca efectul de baza defavorabil pentru noi. O analiza CursDeGuvernare.ro.

ANRE clarifica disputele privind exportul de energie electrica dupa cuplarea pietelor pentru ziua urmatoare. In urma aparitiei, in spatiul public, a unor puncte de vedere cu privire la cresterea exporturilor de energie electrica ale Romaniei dupa cuplarea pietelor pentru ziua urmatoare, dorim sa facem urmatoarele precizari: Aderarea Romaniei la proiectul 4M MC face parte din strategia Romaniei, parte integranta din strategia UE privind infiintarea pietei interne europene. Aceasta strategie are ca suport legal tratatul UE privind eliminarea barierelor din piata interna europeana (a se vedea Directiva 2009/72/CE, Regulamentul CE 714/2009 si comunicarea Comisiei Europene din 15.11.2012). Proiectul realizeaza cuplarea pietelor pentru ziua urmatoare din cele 4 state si este primul pas pentru atingerea obiectivului final, crearea pietei unice europene, conform art. 36 lit. a, b, c din Directiva 72. Pentru Romania acest pas a fost vital, si, avand in vedere pozitia geografica a tarii, era unica posibilitate de a se integra in piata europeana, riscand altfel sa ramana izolata, cu consecinte dintre cele mai nefaste. Mai multe informatii pe Energy-Center.ro.

Realitatea Media si Adevarul Digital Media, in top 10 firme in insolventa pentru care statul a platit salariile in 2014. In clasamentul primelor 10 firme in insolventa ai caror salariati au incasat in anul 2014 cei mai multi bani din Fondul de Garantare pentru plata creantelor salariale se numara trei nume grele din media: firma de distributie a presei Press Point Distribution SA, Realitatea Media SA si Adevarul Digital Media SRL, au comunicat in exclusivitate pentru Economica.net oficialii ANOFM, autoritatea care administreaza Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale. In total, ANOFM a platit in anul 2014 peste 18,75 milioane lei din Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale salariatilor firmelor in insolventa, ne-au comunicat oficialii ANOFM. Fondul de garantare este alimentat de angajatorii care incheie contracte individuale si colective de munca si care platesc, obligatoriu, lunar, contributia de 0,25%, aplicata la fondul total de salarii brute lunare realizate de salariati, potrivit Legii nr. 200/2006. Fondul de Garantare pentru plata creantelor salariale este administrat de ANOFM, prin agentiile judetene si a municipiului Bucuresti.

Banci salvate cu bani din conturile de economii ale romanilor. Romanii care au peste 100.000 de euro in cont ar putea ramane fara bani, potrivit unui proiect de lege aprobat de Guvern. Economiile vor putea fi confiscate si folosite pentru salvarea bancilor in prag de faliment. Ca masura de precautie, bancherii vor fi obligati de acum inainte sa puna bani intr-un fond ce va fi folosit special la redresarea institutiilor care intra in insolventa. Potrivit legii actuale, in cazul in care o banca da faliment, depozitele sunt garantate in limita a 100.000 de euro, bani pe care depunatorii stiu sigur ca ii pot recupera. Acest plafon este acelasi la nivelul intregii Uniuni Europene. In cazul Romaniei, banii pentru despagubiri provin dintr-un fond de garantare administrat de Banca Nationala a Romaniei, relateaza Digi24.