Care a fost cea mai poluată zi din București din ultimele nouă luni: valorile au fost de peste șapte ori mai mari decât normalul

Începând din luna februarie și până în prezent, cei 44 de senzori instalați de Primăria Capitalei și de ONG-ul Ecopolis la școlile și la spitalele din București au înregistrat depășiri pentru poluarea cu PM 2,5 (pulberi foarte mici în suspensie) în 101 zile din 266, adică în circa 38% din timp, arată datele prezentat joi de Ecopolis, în cadrul unei dezbateri despre calitatea aerului din București. Cea mai poluată lună din acest interval a fost februarie, iar cea mai poluată zi – „Ziua îndrăgostiților”.

Senzorii au fost montați în 30 de școli și 14 spitale. Cele mai mari depășiri pentru PM 2,5 au fost înregistrate de senzorii de la Școlile 160, 131, 161. Poluarea cu PM-uri (praf în suspensie cauzat de încălzirea rezidențială, șantiere, mizeria de pe străzi) este mai mare la periferia orașului, iar poluarea cu NOX (cauzată de trafic) este mai mare în centrul Bucureștiului.

„Poluarea atmosferică este reprezentată de prezența particulelor în suspensie și a gazelor nocive din aer. 101/266 zile analizate au depășiri ale valorii maxime admise de PM 2,5, acestea fiind înregistrate în principal în lunile februarie-aprilie. 4 din 9 luni depășesc valoarea maxim admisă de poluare cu PM2.5. Luna februarie – cea mai poluată lună a anului. Poluarea orară maximă a fost înregistrată de senzorul de la Spitalul Clinic de copii „Dr. Victor Gomoiu”, pe 14 februarie – nivelul de PM 2,5 înregistrat fiind de 371 μg / m3. Depășirea limitei de 50 μg / m³a pentru PM2,5 fost înregistrată în 45 de zile din 9 luni”, se arată în raportul Ecopolis, prezentat în cadrul dezbaterii „Calitatea aerului în București: perspective și soluții”, care a avut loc joi la ARCUB.

La 29 din cele 30 de școli monitorizate s-a înregistrat depășiri ale mediei anualemaxim adminse pentru PM2,5. În aceeași situație sunt și 13 din cele 14 spitale monitorizate.

Poluare cu NO2 este crescută în centrul orașului, puternic asociată cu traficul intens, a explicat Oana Neneciu. Stația Ștefan cel Mare a înregistrat cele mai mari concetrații de NO2 și frecvente depășiri ale mediei anuale de 40 ug/m³, a mai spus aceasta.

Ce impact au depășirile concentrației de PM-uri asupra sănătății noastre?

Depășirile concentrațiilor maxim admise pentru PM-uri crește numărul de zile de spitalizare pentru persoanele cu boli cronice cardio-respiratorii, se arată un studiu retrospectiv, independent, făcut de o echipă de medici coordonată de medicul pneumolog Beatrice Mahler. Studiul vizează perioada septembrie 2018-decembrie 2021.

„Studiul nostru a găsit o corelație semnificativă statistică între spitalizările pentru patologii respiratorii, cardiovasculare și cerebrovasculare și valoarea de PM2,5 și PM10. În absența influenței efectului particulelor de PM 2,5 și PM 10 numărul mediu lunar de internări pentru afecțiuni ale aparatului respirator este cuprins între 1960 și 3826. O creștere cu 10 µg/m3 a valorii medii lunare a concentrațiilor de PM2,5 determină creștere a numărului mediu de internări lunare pentru afecțiuni ale aparatului respirator cu o valoare cuprinsă între 90 și 938 internări. O creștere cu 10 µg/m3 a valorii medii lunare a concentrațiilor de PM10 determină creștere a numărului mediu de internări lunare pentru afecțiuni ale aparatului respirator cu o valoare cuprinsă între 69 și 604 internări. Creșterea cu 10 μg/m3 în valorile medii lunare ale PM2.5 a dus la o creștere în internările pentru afecțiuni cardiovasculare, cu valori cuprinse între 26 și 1392. Creșterea PM10 de 10 μg/m3 în valorile medii lunare, induce o creștere a numărului de internări pentru afecțiuni cardiovasculare cu valori cuprinse între 25 și 888”, a declarat medicul Beatrice Mahler, privind concluziile studiului.

În momentul în care valoarea de particule PM 2,5 crește peste valoarea normală, cu fiecare 10 µg/m3 crescute la valoarea medie lunară, numărul de pacienți cu boli pulmonare care au nevoie de internare poate crește într-o lună cu până la 800 de cazuri, adică până la 800 de persoane pota ajunge în spital, a explicat Beatrice Mahler.

”Noi am constatat că în perioada pandemiei am avut un număr mai mic de persoane care s-au internat, și aici nu este vorba doar despre restricțiile impuse din cauza pandemiei, ci și de scăderea poluării”, a explicat Mahler.

Echipa de cercetători din cadrul Academiei de Studii Economice din București, pe baza costului real al unei zile de spitalizare în Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, au realizat o estimarea impactului economic/bugetar. Costul mediu de spitalizare pe zi este de 1531,31 lei pentru un pacient internat într-o secție de pneumologie.

„Creșterea concentrațiilor de PM2,5 poate induce o creștere a costurilor de spitalizare estimată cu o valoare cuprinsă între 137.820 lei și 1.436.369 lei/ lună. Creșterea concentrațiilor de PM10, poate induce o creștere costurilor de spitalizare estimată cu o valoare cuprinsă între 105.660 lei și 924.911 lei/ lună”, se mai arată în studiu.

Cum ne afectează mai exact expunerea la acest tip de poluare?

• „Depășirile concentrațiilor de PM-uri ne afectează în mod acut, dacă nivelul este foarte crescut și atunci organismul reacționează în mod brutal, începem să avem reacții de tip tuse, strănut, ochi care lăcrimeză și senzația că ne sufocăm. Sunt rare astfel de situații. Însă pe termen lung efectul este cumulativ, acționează la nivelul plămânului în primul rând, fiindcă este primul organ care filtrează aceste particule de materie. Cele sub 2,5 microni ajung în alveole și pot să depășească alveola și să ajungă în vasele de sânge și să producă local reacții inflamatorii care se vor vindeca cu defect.
• Aceste cicatrici mici și multe pe care le face organismul ca să vindece contactul dintre aceste particule de materie și organe, la un moment dat poate să ducă la un dezechilibru care se traduce prin apariția unei boli cronice. Vorbim despre bronșită cronică și o paletă largă de afecțiuni pulmonare.
• Pe partea de afectare cardiovasculară avem hipertensiune, pacient cu boli cadriace ischemice, arteriopatii”, a explicat medicul Beatrice Mahler.

Copiii sunt și mai afectați.

„Plămânii copiilor se dezvoltă până la 7 ani și atunci orice poluant va aduce un impact direct. Sigur, plămânul are capacitatea să compenseze o parte din efectele acestor poluanți, dar, din ce date sunt în acest moment, copiii sunt pe de o parte predispuși la infecții respiratorii mai frecvente atunci când trăiesc într-un mediu poluant, iar pe termen lung efectele se traduc prin riscul de a deveni adulți cu probleme respiratorii”, a explicat medicul Beatrice Mahler.

Care sunt limitele maxime pentru PM 2,5, PM10 și NO2?

PM2,5 – limită zilnică – Organizația mondială a Sănătății – 15µg/m3 mai mult de 3-4 zile pe an.

PM2,5 – limită anuală – Legea 104/2011 – 25µg/m3 / Organizația Mondială a Sănătății – 5µg/m3

PM10 – limită zilnică – Legea 104/2011 – 50µg/m3 / Organizația Mondială a Sănătății – 45µg/m3

PM10 – limită anuală – Legea 104/2011 – 40µg/m3 / Organizația Mondială a Sănătății – 15µg/m3