Casino-Global. Trump crede ca bancherii au fost pedepsiti destul si cere revizuirea sistemului financiar. Am uitat asa repede criza? – Intreaba Haute Culture

Acum, dupa 10 ani de eforturi de reglementare, Trump ne spune ca legile adoptate pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar, sunt prea severe si trebuie revizuite. Sa ne-amintim ce am patit si ce vrea sa spuna Trump. Oare am uitat asa repede de criza din 2006-7?

As face un ocol sa amintesc ca Guvernatorul BNR ne lamureste ca de fapt vinovati pentru toata povestea asta cu criza suntem noi, pentru ca in lacomia noastra, ne-am lasat ispititi de banii pe care bancile mai ca nu ni-i bagau in buzunare si nimeni nu ne-a spus ca va trebui sa-i dam inapoi. Daca la asta adaugam si faptul ca habar nu avem cu ce se mananca noile instrumente financiare, a venit momentul sa se faca ceva, sa fim scosi din ignoranta in care ne complacem cu atata nepasare.

Si asta nu e doar problema noastra, este a intregii lumi financiar-civilizate.

In intelepciunea, lor bancherii au hotarat ca este cazul sa fim reciclati, sa nu ne mai temem sa ne folosim de noile produse financiare, care ne ofera sansa de a ne imbogati peste noapte. Nu ni se spune insa ca, in timp ce pentru noi este doar o sansa, fie castigam, fie pierdem, bancherii vor profita intotdeauna. Banii au aparut in antichitate pentru a usura schimburile comerciale, iar bancile, ca sa pastreze in siguranta banii clientilor si sa asigure transferurile de bani intre acestia.

Avand la dispozitie banii depunatorilor, bancile

au inceput sa acorde imprumuturi celor care aveau nevoie de bani. A aparut astfel functia de intermediere, banca asumandu-si rolul de a verifica la sange capacitatea imprumutatului de a restitui banii. Daca creditatul nu restituia banii la timp, il pastea inchisoarea datornicilor. Pentru bancheri, respectul si grija pentru banii clientilor, erau sfinte. In jurul bancilor s-a creat o intreaga cultura, cu valori cladite pe onestitate, rigoare si profesionalism. Dar se pare ca bancherii au uitat acest lucru. O brutala revolutie culturala bancara, izvorata din noua ideologie a lacomiei, vine sa anuleze tot ce acumulase „civilizatia bancara” traditionala timp de secole. Dupa 10 ani de eforturi de reglementare, Trump ne spune acum ca legile adoptate pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar, sunt prea severe si trebuie revizuite.

Asta a facut si Clinton, pe care l-a criticat cu atata inversunare,

ceea ce in final a dus la tot ce a urmat, criza financiara si celelalte. Te intrebi daca nu pentru asta a fost pus acolo. Ne asteapta vremuri grele. Incalcand cele mai elementare norme de prudenta, bancherii au ajuns sa dea cu imprumut toti banii din depozitele bancii (ba chiar mai mult decat atat); in cea mai mare parte acesti bani reprezentau economisirile clientilor. Si deoarece castigurile din dobanzi nu le mai ajungeau, au creat tot soiul de instrumente financiare, care mai de care mai complicate, destinate investitorilor, insa insuficient reglementate si purtatoare de riscuri necunoscute. Bancile renunta la neutralitate si devin, in scurt timp, actori importanti pe pietele financiare, in competitie pentru resursele financiare cu economia reala, pe care ar trebui de fapt sa o serveasca. Insa cele mai multe dintre noile produse financiare, sunt in realitate, nimic mai mult, decat niste ordinare pariuri.

Se pariaza pe orice, de la cum va evolua cursul valutar, la cum va fi vremea maine.

Locul bancherilor onesti si responsabili, a fost luat de niste indivizi lacomi si fara scrupule. Apare o noua specie, a trader-ilor, angajati ai bancilor pentru tranzactionarea produselor financiare, personaje fara mama, fara tata, programati sa „ucida” tot ce le iese in cale, asemenea unor soldati universali. Intreg sistemul financiar mondial se transforma intr-un imens cazinou. Principiile sunt lasate la o parte, lacomia invinge ratiunea. A urmat ceeace stim deja cu totii, cea mai mare criza financiara din toate timpurile. Cei care ar fi fost obligati sa atraga atentia asupra pericolelor care amenintau sistemul financiar mondial, s-au ascuns repede in spatele unor „lebede negre” si nu vor, cu nici un chip, sa-si asume vreo responsabilitate pentru cele petrecute.

Adevarul este ca, fata de restul lumii,

sistemul nostru bancar a traversat criza fara prea mari probleme, dar acest fapt nu este meritul bancherilor, ci mai degraba rezultatul nepriceperii noastre in jocul cu instrumente financiare. Nu am avut parte de o criza de lichiditati de dimensiunea celor care au lovit marile banci straine, singura problema o reprezinta volumul mare de credite neperformante, rezultate ale usurintei iresponsabile de acordare a creditelor cu buletinul.

La noi, piata derivativelor era si este, din fericire, aproape inexistenta. Bancherii nostrii au ajuns la concluzia ca asa ceva nu se mai poate tolera, trebuie facut ceva. In fond, de ce sa nu avem si noi falitii nostrii. Asa cum sanatatea si invatamantul au devenit in timp domenii sustinute de stat, ar trebui ca si serviciile financiare sa fie un fel de utilitati publice. Pentru asta ar fi suficient sa se constituie niste banci de decontari, necomerciale, pentru inceput ar putea fi foarte bine folosite bancile care au fost nationalizate cu ocazia crizei. Creditele comerciale vor putea fi acordate direct de aceste banci. Statul ar garanta doar aceste credite.

Garantarea de catre stat a depozitelor din actualele banci comerciale,

bani pe care bancherii ii joaca la cazinou, este pana la urma o mare porcarie prin care se anuleaza raspunderea bancherilor. Astfel statul sustine si garanteaza activitati private (le-ati vazut cumva trecute in categoria ajutorului de stat?) Altfel spus tot noi ne garantam propriile depozite ca sa ne protejam de nesabuinta bancherilor. Actualele banci-cazinou pot fi pastrate in continuare, ca investitorii-jucatori „profesionisti” sa poata sa-si satisfaca lacomia si sa isi exerseze „priceperea”, dar cu banii lor, nu cu ai nostri.

Si sa fie trecute in categoria industriei jocurilor,

reglementate si taxate ca atare. Se pare ca bancherii au uitat care ar trebui sa fie pana la urma rolul unei banci si misiunea lor, a bancherilor. Guvernatorul ne cearta pe noi, cei care, dupa ce ca habar nu avem de complicatele problemele financiare, ne gasim sa criticam orice: ba ca dobanda este prea mica sau ca este prea mare, ba ca nimeni nu ne-a avertizat ce putem pati daca luam credite in valuta sau ca daca luam un credit, va trebui sa dam banii inapoi, ba ca dam crezare unor pieze-rele in loc sa ascultam cu evlavie pe „adevaratii” experti financiari care au, cei drept, meritul ca dupa ce criza devenise evidenta pentru toti, au acceptat si ei (unii cu dificultate) ca lucrurile nu ar fi in regula. In loc sa moara de grija unor ignoranti, cum suntem, ar face mai bine sa se ocupe de reeducarea bancherilor. Poate se razgandesc si hotarasc sa redevina ce au fost.

Stefan Frustok-Matei, autorul cartii Global Casino, Paideia, 2016