Cat de mare este electoratul roman? (de Mircea Kivu)

Joi, Ministerul Internelor si Reformei Administrative a dat publicitatii numarul alegatorilor inscrisi pe listele electorale ale Referendumului din 19 mai: 18.212.980.

Cifra e mai mult decat ciudata, caci din pagina de internet a Institutului National de Statistica (TEMPO-Online) putem afla ca pe 1 iulie 2006 (cele mai recente date publice) populatia in varsta de 18 ani si peste era de 17.314.896 persoane – cu aproape un milion mai putin, asta fara a socoti ca exista si cetateni fara drept de vot.

As fi curios sa aflu de unde au aparut noua sute de mii de votanti in plus fata de aceasta cifra.

A crescut oare populatia Romaniei cu un milion in mai putin de un an? Este imposibil, pentru ca datele oficiale publicate de acelasi institut au inregistrat luna de luna mai multe decese decat nasteri, iar despre fluxuri masive de imigranti nu am stiinta.

Sa fie vorba despre cetatenii romani din strainatate? Sa fim seriosi, la alegerile din 2004 pe listele permanente din ambasade si consulate au fost inscrisi, in total, doar 5.132 de alegatori.

Nu ne putem gandi nici ca aici ar putea intra in calcul romanii care muncesc temporar in tarile Uniunii Europene, pentru simplul motiv ca fiecare dintre acestia este deja inscris pe lista de votanti de acasa, din localitatea in care isi are domiciliul.

La acest suspect surplus de aproape un milion se vor adauga Listele electorale speciale de tip 1.

Ce sunt acestea? Sa explic: daca eu ma prezint sa votez la sectia in raza careia am domiciliul, dar nu ma regasesc pe lista permanenta (de exemplu, pentru ca mi-am schimbat domiciliul in ultima luna, sau pur si simplu pentru ca s-a facut o eroare), voi fi inscris, dupa prezentarea unui act doveditor, pe sus-numita lista.

Listele speciale de tip 1 se adauga (aparent, firesc) la electoratul deja contabilizat in listele permanente (cele anuntate joi de catre MAI), iar calculul procentului de alegatori prezenti la vot se calculeaza prin raportare la aceasta suma.

Toate bune si frumoase, numai ca nimeni nu ma va sterge de pe lista in care sunt deja inscris (de la vechiul domiciliu) si astfel persoana mea va fi contabilizata de doua ori in calculul numarului de votanti legali.

Fenomenul nu-i tocmai un mizilic – la alegerile din 2004 totalul alegatorilor inscrisi pe listele electorale speciale de tip 1 a fost de 552.327 (conform procesului-verbal al B.E.C. din 28 noiembrie 2004). Asadar, atat timp cat nu s-a anuntat modificarea acestei prevederi stupide, ne putem astepta de aici la aparitia a inca jumatate de milion de alegatori imaginari.

Lucrurile acestea se petrec intr-o perioada in care toate sondajele publicate (e drept, nu am vazut nici unul realizat dupa 3 mai, data ultimei modificari a regulilor jocului) au indicat ca o majoritate substantiala a celor care se vor prezenta la urne ar vota impotriva demiterii.

Desfasurarile ulterioare arata ca, desi teoretic suma electoratelor partidelor care-l sustin este mai mica decat a celor care ii doresc demiterea, capacitatea de mobilizare electorala a lui Basescu este (cum deja ne-am obisnuit din alti ani) mai buna decat cea a adversarilor sai.

Inceputul de prestatie electorala este mult mai coerent in tabara basesciana – de cealalta parte mi-e greu sa spun ca observ un oarecare comportament de campanie.

In conditiile in care nici unul dintre partidele care actioneaza pentru demitere nu a promovat un ipotetic inlocuitor (exceptie facand PRM, cu al sau candidat perpetuu), respectivele segmente de electorat nu sunt motivate sa voteze demiterea (bun, il dam jos, si pe urma ce facem?). Din aceste motive, mi se pare plauzibil un scor favorabil ramanerii in functie.

Din cate inteleg, legea in vigoare azi (maine, nu se stie) nu mai prevede obligativitatea prezentarii la urne a mai mult de jumatate din electorat, dar in aceasta materie n-as baga mana in foc, ceea ce le recomand si celorlalti cetateni romani fara doctorat in drept constitutional. Cu toate acestea, inexactitatile de calcul (maricele) semnalate mai sus nu-mi par cu totul inocente.

Cum lucrurile par sa se indrepte catre o majoritate semnificativa a optiunilor exprimate impotriva demiterii, un procent redus (din condei) al participarii ar lasa deschisa portita contestarii legitimitatii (fie si numai in plan simbolic) in ipoteza previzibilei victorii a lui Traian Basescu.