Ce este Punctul Nemo, cimitirul deșeurilor spațiale în apropierea căruia ajung și rămășițele stației chineze Tiangong-1
- Redactia Hotnews
Rămășițele stației spațiale chineze Tiangong-1 vor sfârși în apropiere de Punctul Nemo, cimitirul deșeurilor spațiale, afirmă biroul chinez însărcinat cu conceperea zborurilor spațiale (CMSEO), citat de AFP.
„Punctul Nemo se află în largul coastelor Antarcticii, Noii Zeelande, insulelor Pitcairn si Chile”, a explicat Stijn Lemmens de la Biroul pentru deșeuri spațiale al ESA (Agenția spațială europeană) din Darmstadt.
Acest loc pierdut în mijlocul Pacificului, denumit și „Polul inaccesibilității” sau „Punctul Nemo” ca un omagiu pentru căpitanul lui Jules Verne, reprezintă locul cel mai izolat din lume, la o distanță de 2.688 km de prima bucată de pământ, insula Ducie, un atol nelocuit.
„Este mai degrabă o zonă decât un punct”, explică Florent Deleflie, astronom la Observatorul din Paris. „Și cum această zonă este foarte mare, este cea mai propice pentru acest gen de operațiuni”, adaugă astronomul, care precizează că, și în cazul unei „căderi controlate, rămâne o incertitudine asupra punctului de intrare în atmosferă al dispozitivului”.
În plus, e vorba de un loc în care se află puțină floră și faună, spune Stijn Lemmens.
„Este folosit deci ca un fel groapă de gunoi sau un cimitir spațial, pentru a folosi un termen mai politicos”, explică specialistul ESA.
Acest cimitir a primit deja între 250 și 300 de dispozitive spațiale. Cel mai celebru este stația spațială sovietică Mir, de 120 de tone.
„Astăzi este folosit adeseori pentru navele cargo Progress care aprovizionează Stația Spațială Internațională (ISS)”, explică Stijn Lemmens. Enorma Stație urmează și ea să își găsească sfârșitul la Punctul Nemo, în 2024.
Dar, chiar dacă zona este părăsită, în momentul în care un dispozitiv spațial pornește spre acest cimitir „traficul aerian este atenționat, ca și navigația maritimă”, arată Florent Deleflie.
Stația spațială chineză Tiangong-1 s-a dezintegrat în plin zbor deasupra oceanului Pacific, la capătul a doi ani de evoluție necontrolată pe orbită.
CMSEO nu a oferit coordonatele exacte ale punctului de cădere, evocând doar „partea centrală a Pacificului de sud”.
Ca majoritatea dispozitivelor spațiale, stația chineză ar fi trebuit sa urmeze o revenire controlată în atmosfera terestră, dar a încetat să funcționeze în martie 2016.