Ce implică abrogarea Legii recursului compensatoriu. Efectele acesteia, explicate de specialiști. Cristi Dănileț: Legea nu se aplică pentru cei care au săvârșit infracțiuni, dar încă nu sunt condamnați
Abrogarea legii recursului compensatoriu, care a scos din închisoare înainte de termen aproximativ 21.000 de condamnați, din care peste 500 au comis din nou infracțiuni grave, va produce efecte doar în cazul celor care vor primi condamnări de acum încolo. Cei care se află acum în penitenciare vor beneficia în continuare de recursul compensatoriu, adică de reducerea zilelor de pedeapsă, pentru perioada pe care au executat-o până acum, au explicat pentru HotNews.ro specialiști în Drept.
HotNews.ro a consultat magistrați și avocați legat de modul de aplicare a legii, opinia acestora fiind că, după abrogarea legii, singurii care nu vor mai beneficia de recursul compensatoriu vor fi cei care vor fi condamnați și închiși de la acel moment.
Judecătorul Cristi Dănileț: Legea nu se aplică pentru cei care au săvârșit infracțiuni, dar încă nu sunt condamnați
Explicațiile judecătorului:
- „Recursul compensatoriu este o lege care privește condițiile de executare a pedepsei. O persoană trebuie deja să fie condamnată și să se afle într-un penitenciar ca să se aplice această lege.
- Cei care sunt acum în penitenciar beneficiază de această lege până în momentul ieșirii ei din vigoare, adică pentru ceea ce au ispășit deja, nu și pentru restul de pedeapsă pe care îl mai au de executat de la momentul la care intră în vigoare abrogarea.
- Cei care vor fi condamnați de acum încolo nu vor mai beneficia de această lege pentru că ea nu mai există.
- Legea nu se aplică deci pentru cei care au săvârșit infracțiuni, dar încă nu sunt condamnați. Există și această discuție – dacă se aplică în cazul celor care au săvârșit acum o infracțiune și vor fi condamnați peste un an. Nu, această lege nu se aplică și acestora, pentru că este o lege de executare.
- Această lege vizează clar persoanele condamnate și aflate în penitenciar cât timp legea e în vigoare. Prin urmare, dacă legea iese din vigoare cei aflați în penitenciar vor beneficia de această lege doar până la momentul ieșirii ei din vigoare, după care restul de pedeapsă nu va mai intra sub incidența acestei legi.
- Cei care de acum încolo vor fi condamnați pentru fapte anterioare abrogării legii nu vor beneficia de recursul compensatoriu nicio zi, pentru că legea nu mai e în vigoare când ei vor intra în penitenciar”.
„Nu poate veni niciun parlament și niciun guvern din lumea asta să spună că pedeapsa este prea mare și hai să o reducem”
Judecătorul Cristi Dănileț a vorbit și despre controversatul proiect de lege de modificare a Codurilor penale, aflat în Parlament, care ar ușura și mai mult procedura de liberare condiționată.
Acum, liberarea condiționată poate fi aplicată după executarea a două treimi din pedeapsă, în timp ce proiectul care a stârnit numeroase controverse prevede că poate fi cerută și acordată liberarea condiționată după executarea a jumătate din pedeapsă.
- „Liberarea condiționată nu este un drept, e o vocație – în situații excepționale, când dai dovadă de bună purtare în penitenciar și ai executat o parte din pedeapsă, doar atunci judecătorul te poate libera. Nu poate veni niciun parlament și guvern din lumea asta să spună că pedeapsa e mai mare și hai să o reducem, este exclusiv atributul judecătorului să decidă. Nu te amesteci în pedeapsa dată de judecător.
- Ce poate să facă Guvernul este să îmbunătățească condițiile din penitenciare. Noi am dat drumul deținuților mai devreme din penitenciare pentru condiții improprii, dar în paralel nu s-a îmbunătățit nimic în penitenciare. Statul român ar trebui să își permită o cheltuială rapidă și mare pentru a îmbunătăți condițiile în închisori. Dacă s-ar întâmpla asta, nu am mai avea probleme, nu și-ar mai avea obiect recursul compensatoriu.
- Noi am făcut doar jumătate – hai să îi punem în libertate, nu să și îmbunătățim condițiile din penitenciare. Și atunci și pe următorii îi punem în libertate. Hai să punem la socoteală viața oamenilor omorâți, tâlhăriți sau violați după punerea în libertate a atâtor mii de deținuți”.
„Politica penală a unui stat trebuie să vizeze protecția cetățeanului, nu să favorizeze infractorul”
Potrivit judecătorului, investiția în penitenciare este principala soluție.
- „Este de neînțeles cum judecătorii condamnă oameni și vine Parlamentul și spune dați-le drumul că nu avem condiții.
- Toți cetățenii corecți sunt prezumtive victime, iar statul trebuie să ne asigure protecția. Dacă eu ajung să constat că cineva atacă oamenii pe stradă, dar nu îl pot trimite la închisoare pentru că nu am paturi suficiente în penitenciare, atunci justiția nu își mai are rostul, statul nu mai funcționează ca sistem de protecție a cetățeanului, ci mai degrabă devine un favorizator al infractorilor, iar așa ceva este de neconceput.
- Politica penală a unui stat trebuie să vizeze protecția cetățeanului, nu să favorizeze infractorul”.
Și judecătorul Alin Bodnaru de la Judecătoria Sectorului 3 are același punct de vedere legat de aplicarea legii, după abrogare.
- „Se ia în considerare legea recursului compensatoriu pentru perioada în care persoana condamnată a stat în închisoare până la momentul abrogării. Cel condamnat beneficiază de recursul compensatoriu pentru cât a executat din pedeapsă până la momentul abrogării legii”, a explicat judecătorul.
Avocat: Toți cei care se află acum în penitenciare beneficiază de legea recursului compensatoriu
Și avocatul Adrian Toni Neacșu a explicat că toți cei care se află acum în penitenciare beneficiază de legea recursului compensatoriu.
- „Se aplică legea penală mai favorabilă, pentru că liberarea condiționată ține de Codul penal. Ca atare, condițiile respective se vor aplica tuturor celor aflați în acest moment în penitenciar.
- Este condamnat, se află în executarea pedepsei, se aplică în continuare recursul compensatoriu indiferent că legea se abrogă sau nu. Aici nu există niciun dubiu, caracterul de lege penală mai favorabilă este stabilit deja și de Înalta Curte de Casație.
- Nu se aplică recursul compensatoriu celor care vor intra în penitenciar după abrogarea legii”.
Și el consideră că probleme rămân în continuare legate de condițiile din penitenciare și de hotărârea pilot a CEDO privind condițiile necorespunzătoare din penitenciare.
Augustin Zegrean: Cei care au scăpat de închisoare și li s-a aplicat legea rămân eliberați
Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean a explicat și că abrogarea nu produce efecte pentru cei care au ieşit deja din închisoare în baza recursului compensatoriu. „Cei care au scăpat de închisoare și li s-a aplicat legea rămân eliberați, nu se mai duc înapoi în penitenciare”.
El a criticat modalitatea în care Guvernul intenționează, prin angajarea răspunderii, să abroge legea recursului compensatoriu.
„Cum ar suna o lege de angajare a răspunderii – ne asumăm răspunderea că abrogăm legea X? Guvernul își poate angaja răspunderea pe un proiect de lege sau pe un program. Ar fi normal ca Guvernul să adopte un proiect de lege pe care să îl trimită în Parlament și să nu spună că durează mult procedura parlamentară. Durează cât vor ei”.
„Angajarea răspunderii, o variantă periculoasă pentru Guvern”
Fostul președinte al CCR a avertizat că dacă Guvernul Orban își angajează răspunderea, atunci cel mai probabil în Parlament ar putea fi depusă o moțiune de cenzură.
- „În 3 zile parlamentarii pot depune o moțiune de cenzură și o pot semna și cei care au semnat moțiunea precedentă, împotriva Guvernului Dăncilă. Nu e o joacă cu angajarea răspunderii, este o situație foarte specială, pentru că se pot găsi parlamentari care să semneze moțiunea de cenzură. Practic, îi îndeamnă pe parlamentari să depună o moțiune de cenzură. În aceeași sesiune parlamentară nu pot fi depuse două moțiuni de cenzură, dar dacă Guvernul își angajează răspunderea, atunci este posibilă depunerea unei alte moțiuni în aceeași sesiune, nu mai există această interdicție.
- Este o variantă periculoasă pentru guvern și ar fi prima dată în istoria acestei Constituții când s-ar angaja răspunderea pe un proiect de lege care spune că se abrogă legea x.
- Se merge prea departe și se duce în derizoriu instituția angajării răspunderii.
- Părerea mea este că vor adopta Ordonanță de Urgență, chiar dacă poporul a spus nu la referendum.
- Dacă s-ar fi apucat să îmbunătățească condițiile din închisori, nu mai ajungeam în aceeași situație. O să fim în situația în care CEDO ne va întreba de ce s-a dat abrogare, când condițiile în penitenciare sunt aceleași. Avem aceleași închisori de pe vremea lui Matei Basarab și a lui Vasile Lupu”.
Guvernul nu exclude o ordonanță de urgență în cazul legilor justiției dacă se va încerca o tergiversare a adoptării actelor normative în domeniu pe care executivul vrea să-și asume răspunderea. Premierul Ludovic Orban a precizat că toată lumea va înțelege că este nevoie de o intervenție urgentă, deoarece altfel „justiția va fi paralizată”.
La acest moment, în penitenciarele din România sunt încarcerate 20.467 de persoane private de libertate, potrivit datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Circa 21.000 de condamnați eliberați în urma recursului compensatoriu. Peste 500 au comis noi infracțiuni violente
În perioada octombrie 2017 – septembrie 2019, peste 21.000 de condamnați au fost eliberați în baza recursului compensatoriu, dintre care peste 500 au recidivat, a transmis Ministerul Justiției, într-un răspuns la o interpelare formulată de deputatul PNL Florin Roman.
De la data de 19.10.2017 și până la data de 18.09.2019 au fost eliberați din penitenciare 21.049 de deținuți, ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 169/2017 privind recursul compensatoriu. Dintre aceștia, 634 erau condamnați pentru viol și 1.670 pentru tâlhărie calificată. În perioada menționată, din totalul liberărilor, s-au înregistrat 1.877 de reîncarcerări. Dintre acestea, 47 pentru viol, 226 pentru tâlhărie calificată și 36 pentru omor, se arată în răspunsul Ministerului Justiției.
Ce prevede legea privind recursul compensatoriu
Principala prevedere este aceea că deținuții încarcerați în condiții necorespunzătoare beneficiază de 6 zile reduse din pedeapsă pentru fiecare 30 de zile executate. Proiectul a fost contestat de PNL și USR la Curtea Constituțională, care însă a decis că acesta este constituțional.
Cum sunt definite în lege „condițiile necorespunzătoare” de detenție:
- a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4mp/deținut, care se calculează excluzând suprafața grupului sanitar și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerei de deținere la numărul de persoane cazate în camera respectivă;
- b) lipsa accesului la activități în aer liber;
- c) lipsa accesului la lumina naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;
- d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;
- e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază precum și a cerințelor de igienă;
- f) existenta infiltrațiilor umezelii mucegaiului în pereții camerelor de detenție.
De asemenea, față de legea care era în vigoare, deținuții care prestează muncă remunerată vor beneficia de 4 zile considerate executate pentru trei zile de muncă (un plus de 2,5 zile libere la 30 muncite, față de legea în vigoare), deținuții care prestează muncă neremunerată vor beneficia de 3 zile reduse din pedeapsa pentru fiecare 2 muncite (un plus de 5 zile la 30 de zile muncite față de legea în vigoare), iar deținuții care muncesc pe timp de noapte vor avea două zile reduse dintr-una muncită (un plus de 15 zile la 30 de nopți lucrate față de legea în vigoare).
Un amendament depus la acea vreme de deputatul UDMR Marton Arpad și adoptat apoi prevede posibilitatea „cumpărării” de zile libere în plus, prin renunțarea la remunerație.