Ce spun primarii principalelor orase din tara despre slaba absortie a fondurilor europene si corectiile financiare aplicate de CE

Primarii principalelor orase din tara impreuna cu reprezentanti ai Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, Consiliului National pentru Solutionarea Contestatiilor, Autoritatii de Audit si Ministerului Afacerilor Europene discuta vineri in cadrul unei dezbaterii publice organizate de Institutul pentru Politici Publice si Asociatia Municipiilor cauza absortiei reduse a fondurilor europene si neregulile care au dus la suspendarea finantarii pe principalele programe operationale si corectii financiare.

Ora 12:15: Aron Popa, presedintele Autoritatii de Audit: „Noi suntem o instanta suprema de audit apolitica, care trebuie sa aplice legislatia nationala si comunitara. De aici apar inadvertente. Noi facem audit nu control. Facem o evaluare si niste reglementari pe care le prezentam autoritatii de management. Noi nu transmitem decat propuneri.”

Ora 12:10: Dan Vladescu, presedinte ANRMAP: „Fiecare trebuie sa-si verifice propria competenta. Sunt la conducerea ANRMAP de 5 luni si este foarte greu sa intelegi acest mecanism din interior. Si imi dau seama cat de greu este de inteles de catre beneficiari. Din acest motiv aceasta perioada de finantare care se incheie la sfarsitul anului viitor este mai mult sau mai putin pierduta. Mecanismul de functionare este deficitar. Daca continuam asa, in 2020 vom fi intr-o situatie mai dificila decat astazi. Noi discutam despre aceste fonduri ca si cum am fi asiatici sau africani, nu membri UE. Aceste fonduri accesate sunt mult mai mici decat volumul achizitiilor publice desfasurate pe plan local. O sa avem o legislatie diferita pentru accesarea fondurilor europene si una pentru achizitiile publice interne. Ele trebuie corelate.”

„Nu stiu ce putem face intr-un an, cat mai avem pana la finalul problemelor. De la inceputul anului viitor ar trebui sa gandim un alt sistem. Alta legislatie, alti oameni. Daca avem o rata atat de scazuta de absortie inseamna ca nu suntem competenti. Poate am intrat in UE prea repede, poate ei ne-au primit prea repede. Ar trebui sa cerem consultanta UE, sunt prea multe institutii implicate si oricat am vrea sa ne coordonam nu putem. De ce sa nu existe o singura instanta care sa se ocupe de control? Ar trebui sa avem o administratie locala mai flexibila. Ar trebui sa stabilim un punct zero si sa o luam de la capat.”

Ora 11:52: Razvan Cotovelea (secretar de stat MAE): „Situatia asta complexa trebuie rezolvata cu orice risc. Ceea ce se intampla este de interes national. Daca programele nu sunt ridicate este imposibil sa se plateasca de la bugetul local miliarde de euro. Lucrurile vor fi rezolvate in parteneriat institutional intre autoritatile locale si cele centrale. Asta este prioritatea absoluta pe care ne vom concentra in urmatoarele saptamani. Este gresit sa incercam sa jucam leapsa sa vedem cine este vinovat, fiindca sunt situatii si situatii. Refuz sa spun ca pe POSDRU sunt numai entitati care utilizeaza necorespunzator bani. Sunt cateva elemente negative identificate care trebuie solutionate punctual. Nu voi comenta declaratiile ministrului dar este adevarat ca actiunea in regres este o greseala, atata timp cat nu exista o hotarare judecatoreasca care sa spuna ca a fost frauda. Toti cei afectati de presuspendare sunt afectati deoarece directorul de la Regio a dat-o, dar el are o asigurare profesionala in spate.”

„Acum este complicat sa aplicam asigurarile profesionale retroactiv. Sunt ingrijorat de nivelul foarte mare de corectii financiare aplicate. Sunt cazuri in care se aplica o corectie financiara de la primul control. Se aplica corectii finaciare de mai multe autoritati pe aceeasi speta. Vom risca sa fim mai catolici decat papa. Riscam sa ajungem ca contributia nationala sa fie de 55% in loc de 25%. Nu sunt de acord sa cream presiune artificiala pe Departamentul de lupta antifrauda. Avem parghiile de a contesta daca nu suntem de acord sau altul. Pentru anul viitor avem 6 miliarde de euro tinta, daca nu facem ceva vom pierde aceste fonduri.”

Ora 11:50: Tudor Pendiuc (primar Pitesti): Ce se intampla daca se schimba regimul juridic al terenului? Cine plateste corectia?

Ora 11:45: Mircea Hava (primar Alba Iulia): „Vrem sa stim cine va plati aceste corectii. Unele sunt indreptate impotriva unei ersoane fizice sau firme. Ei nu cred ca pot plati. Trebuie sa decidem de unde se vor plati aceste corectii. Daca plateste Consiliul local se blocheaza activitatea. O persoana fizica nu are de unde sa plateasca cateva milioane de euro.”

Ora 11:41: Aurel Simionescu (primar Braila): „Noi suntem judecati de ce am dat niste licitatii, dar pe o noua lege, nu pe cea in vigoare la momentul realizarii licitatiei. Ni s-au aplicat corectii pentru ca am aplicat pretul cel mai mic. Proiectul s-a realizat in conditii foarte bune. Ce era sa facem, sa-l intrebam pe omul ala de ce ne-a dat un pret foarte mic? Noi daca am primit un aviz consideram ca e foarte bine.

Ora 11:38: Romeo Stavarache (primar Bacau): „Au trecut 3 ani de cand multi dintre noi au aplicat pe aceste proiecte. Aceasta discutie trebuia sa aiba loc atunci. Acum concluziile nu sunt dramatice. Aceste lucruri nu s-ar fi intamplat daca am fi plecat de la inceput pe criterii foarte clare. Si multi factori sunt factori subiectivi. Sunt cateva lucruri care trebuie puse la punct astfel riscam sa blocam toate fondurile UE.”

„78 la suta dintre corectii atacate in instanta. Cine plateste daca vom avea castig de cauza? La Bacau am avut 3 corectii. Toate le-am castigat in instanta fiindca conditiile de licitatie sunt impuse de ANRMAP si alte institutii. Aceste institutii trebuie sa se aseze la masa si sa cada de acord. Eu as propune ca avizarea ANRMAP si alte institutii sa isi puna un punct de vedere comun. Noi nu avem de unde sa stim ca conditiile pe care ei ni le impun sunt corecte. Sunt licitatii contestate in instanta castigate in instanta si a venit Curtea de conturi si spune ca nu este valabila hotararea instantei. Nu facem decat sa ne dam in cap unul altuia. Nu trebuie sa-i acoperim pe cei care intentionat gresesc.”

Ora 11:30: Elena Iorga, director programe IPP : „Am solicitat informatii autoritatilor care au atributii de control pe aceste programe. Nu am primit de la toata lumea. Potrivit DLAF s-au inregistrat 164 nereguli, 12 fiind transmise cu suspiciuni de frauda. Autoritatea de management pentru programe de mediu a aplicat 135 corectii, insumand zece milioane euro. Cele mai multe corectii au fost aplicate pentru aplicarea necorespunzatoare pe achizitii si atribuire. Corectii atacate in instanta – 75 de procese pe rol. Am corelat datele de la administratia centrala cu cele de la cea locala. La nivelul municipiilor la 48% din proiectele derulate se aplica corectii. 91 dintre proiectele finantate prin POR au probleme cu corectiile financiare.”

„Cuantum corectii raportat la bugetul acestora : Bailesti – corectii de 30% din totatul proiectelor. Braila -corectii financiare de peste 7 milioane de euro – 9% din bugetul local. 41% dintre beneficiari au mers in instanta cu notele de constatare ale corectiilor. Corectii aplicate pentru criterii de selectie restrictive si defavorizatoare si pentru slaba motivare care arata urgenta simplificarii procedurii de atribuire, corectii financiare si pentru atribuirea unui pret neobisnuit de mic la licitatie. „

Ora 11:24: Tudor Pendiuc (primar Pitesti) : „Am organizat aceasta intalnire inainte sa primim vesti proaste de la Bruxelles. Nu vrem sa punem pe nimeni la zid. Vrem sa gasim solutii.” Tudor Pendiuc este presedintele Asociatiei Municipiilor.

Ora 11:15: A inceput dezbaterea.

Peste 100 milioane de Euro constituie corectii financiare aplicate de catre diferite institutii centrale primariilor marilor Municipii din Romania, in ultimii ani, de cand Romania gestioneaza fonduri structurale dupa aderarea la UE. O corectie financiara poate ajunge si pana la 10% din bugetul unei primarii de municipiu resedinta de judet care poate fi controlata si de 5-6 institutii. In acelasi timp, cu 3 programe operationale presuspendate deja, Romania risca sa piarda 7 miliarde de euro din fondurile europene alocate pentru aceasta perioada.

La dezbatere participa 14 primari si viceprimari ai marilor municipii, 8 inalti oficiali din administratia centrala, 25 de specialisti – Directori ai directiilor de management proiecte europene din primarii:

– Andrei Chiliman – Primarul Sectorului 1;

-Aurel Simionescu – Primarul Municipiului Braila;

– Gheorghe Falca – Primarul Municipiului Arad;

– Tudor Pendiuc – Primarul Municipiului Pitesti;

– Mircea Hava – Primarul Municipiului Alba Iulia;

– Iulian Badescu – Primarul Municipiului Ploiesti;

– Ovidiu Portariuc – Primarul Municipiului Botosani;

– Nicolae Barbu – Primarul Municipiului Giurgiu;

– Decebal Bacinschi – Primarul Municipiului Focsani;

– Constantin Gherghe – Primarul Municipiului Drobeta Turnu Severin;

– Vasile Paval – Primarul Municipiului Vaslui;

– Romeo Stavarache – Primarul Municipiului Bacau;

– Mihai Chirica – Viceprimarul Municipiului Iasi;

– Gheorghe Ionita – Viceprimarul Municipiului Ramnicu Valcea;

– Dan Vladescu – Presedintele Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice;

– Bogdan Lehel Lorand – Presedintele Consiliului National pentru Solutionarea Contestatiilor;

– Ioan Aron Popa – Presedintele Autoritatii de Audit;

– Razvan Cotovelea – secretar de Stat in Ministerul Afacerilor Europene;

Dezbaterea urmareste sa contribuie cu solutii concrete la cresterea gradului de absorbtie a fondurilor UE de la nivelul prezent ingrijorator de sub 10%.

Potrivit IPP, intalnirea a fost organizata la initiativa primarilor.