Cele mai frecvente boli digestive care afectează adulții din România. De la gastrite și reflux gastroesofagian până la cancer de colon

Alimentația dezechilibrată, factorii de mediu toxici, suprasolicitarea sunt cauze frecvente pentru care a crescut în ultimii ani incidența bolilor digestive, atenționează specialiștii.

Dr. Roxana Mirică, medic primar gastroenterolog, invitat special în cadrul podcastului „Supliment de bine” by Secom, a vorbit pe larg despre cele mai frecvente boli ale sistemului digestiv, cele mai bune tratamente și investigațiile potrivite, dar și despre protecția necesară în perioada caldă din an.

Înregistrarea integrală a discuției dintre dr. Roxana Mirică, medic primar gastroenterolog și dr. Oana Trifu Bulzan, medic geriatru, o găsiți aici:

În ultimii ani, frecvența afecțiunilor gastroesofagiene și gastrointestinale este din ce în ce mai ridicată, iar cele mai frecvente boli sunt boala de reflux gastresofagian, esofagita, gastrita, duodenita, sindromul de intestin iritabil, hepatitele virale, în special cele virale de tip B și C, steatoza hepatică, bolile hemoroidale, dar și cancerului colorectal, a exemplificat dr. Roxana Mirică.

Detaliem în cele ce urmează cele mai importante simptome și cele mai eficiente investigații și tratamente pentru bolile digestive frecvente la adulți.

1. Disbiozele

Reprezintă un dezechilibru al florei intestinale, al microbiotei, prin creșterea microorganismelor patogene în detrimentul celor sănătoase. Ele apar din cauza alimentației dezechilibrate, a infecțiilor (virale sau bacteriene), din cauza antibioterapiei pe termen lung, a stresului sau a intervențiilor chirurgicale recente, spune medicul gastroenterolog.

În tratarea acestei afecțiuni se recomandă inclusiv administrarea prebioticelor, probioticelor sau sinbioticelor(sinbioticele reprezentând asocierea celor două). De asemenea, trebuie sistată administrarea antibioticelor și altor tipuri de medicamente, dacă aceasta este cauza. În unele situații, alese foarte atent, specialistul gastroenterolog poate recomanda transplantul de microbiotă fecală.

2. Gastrita

Gastrita este o inflamație a mucoasei stomacului. Această boală inflamatorie poate fi acută sau cronică, dar, în general, nu este gravă.

Cauzele gastritei nu sunt întotdeauna cunoscute, dar mulți factori sau boli pot slăbi mucoasa stomacului și pot crește riscul de apariție a gastritei.

• Gastrita acută poate fi cauzată de anumite medicamente, în special de un antiinflamator nesteroidian luat pentru o perioadă lungă de timp sau de un corticosteroid, de stres sau de anxietate.

• Gastrita cronică este frecvent cauzată de Helicobacter pylori, o bacterie care supraviețuiește acidității stomacului. Tutunul sau alcoolul pot fi, de asemenea, factori agravanți.

• Există și alte cauze, mai puțin frecvente, cum ar fi refluxul biliar sau gastrita autoimună.

Diagnosticul se bazează pe simptomele descrise de persoana afectată dar mai ales pe o endoscopie a tubului digestiv. O biopsie a mucoasei gastrice poate confirma diagnosticul și, uneori, poate determina cauza gastritei. Gastrita cronică poate crește riscul de a dezvolta ulcer sau cancer de stomac.

3. Intoleranța la lactoză

Medicul gastroentrolog atrage atenția că sunt de fapt mai multe tipuri de intoleranță la lactoză: cea genetică, primară și dobândită. Cele dobândite apar din cauza ingestiei dese și în cantități mari de produse lactate și brânzeturi pe termen lung. Deci, trebuie să fim moderați în consumul acestor produse, este sfatul specialistului.

4. Enterocolita

Cauzele apariției acestei afecțiuni pot fi: ingestia de alimente alterate și absența condițiilor minime de igienă. De multe ori, mai ales vara, alimentele nu sunt refrigerate corespunzător și atunci, prin cosumul acestor tipuri de alimente apar infecțiile, inflamațiile la nivelul tubului digestiv și bineînțeles, enterocolitele. În medie, o enterocolită, dacă se acționează imediat, ar trebui să fie ameliorată în 2-3 zile, cu o remisie totală într-o săptămână.

Ce mâncăm și ce nu, atunci când avem enterocolită?

„Trebuie evitat tot ce înseamnă fast-food, alimente procesate, băuturi carbogazoase, dulciuri, produsele cu conținut mare de grăsimi. Cele mai bune alimente sunt următoarele: covrigi, pâine toast sau pâine prăjită, brânzică de vaci, paste, orez, banane, mere coapte. O hidratare foarte bună, apă și ceaiuri cam 2,5 – 3 l pe zi. Pentru a evita deshidratarea organismului se administrează și seruri de rehidratare”, a recomandat medicul gastroenterolog Roxana Mirică în cadrul podcastului „Supliment de bine” by Secom.

Pe lângă dietă, tratamentul poate să includă și antidiareice, pentru scaunele apoase, antibiotic- în cazul în care etiologia este bacteriană și probioticele – pentru a regla flora intestinală, dar și antitermice, în cazul în care febra este prezentă.

5. Esofagita și boala de reflux gastroesofagian

Esofagita se caracterizează prin inflamarea esofagului, din cauza refluxului gastric sau refluxului gastroesofagian asociat cu o deficiență a sfincterului esofagian. Sfincterul, situat la nivelul părții inferioare a esofagului, este mușchiul capabil, în mod normal, să limiteze aceste manifestări de reflux gastric, jucând rolul unei valve. Cu toate acestea, în contextul unui reflux excesiv sau chiar al unei deficiențe a acestui sfincter, acidul urcă în esofag și apoi provoacă o inflamație a gâtului.

„Simptomele sunt durerile în capul pieptului, arsurile, regurgitațiile acide, respirația neplăcut mirositoare, dată în principal de bacteria numită Helicobacter pylori, care este cantonată la nivelul stomacului și duodenului. Și tusea seacă, iritativă, poate fi de cauză gastrointestinală,” detaliează dr. Roxana Mirică.

6. Duodenita

Duodenul alcătuiește prima parte a intestinului subțire, iar misiunea sa este să pornească procesul digestiv prin combinarea enzimelor cu alimentele. Una dintre cele mai frecvente probleme care se dezvoltă în zonă se numește duodenită și se caracterizează prin inflamație în duoden.

Cea mai întâlnită cauză a duodenitei este prezența bacteriei Helicobacter pylori. Această bacterie perturbă bariera care protejează mucoasa sensibilă a duodenului de acidul din stomac. Dacă bacteriile descompun acest înveliș protector, se poate dezvolta inflamația. Lăsată netratată, aceasta poate deveni cronică sau poate duce la formarea de ulcere duodenale. Alte cauze pot fi:

• utilizarea pe termen lung a antiinflamatoarelor nesteroidiene

• complicații asociate cu boala Crohn

• fumatul

• consumul excesiv de alcool

Simptomele care sugerează că ați putea avea duodenită includ: crampe stomacale, gaze, balonare, greață, vărsături, durere localizată sau pierderea poftei de mâncare.

O endoscopie superioară cu biopsie este modalitatea cea mai sigură de diagnosticare. Un test pentru Helicobacter pylori poate fi efectuat folosind o probă de sânge, respirație sau scaun. Tratamentul depinde de cauza de bază a duodenitei. Dacă inflamația este cauzată de bacteria Helicobacter pylori, tratamentul va fi pe bază de medicamente specifice.

7. Sindromul de colon iritabil

Sindromul intestinului iritabil este o afecțiune comună a sistemului digestiv. Cele mai des întâlnite simptome sunt:

• dureri abdominale (de stomac) și crampe

• o schimbare a obiceiurilor intestinale – cum ar fi diareea, constipația sau uneori ambele

• balonare și umflare a stomacului

• flatulență

• letargie (lipsa energiei)

Despre balonare, unul dintre cele mai frecvente simptome, medicul gastroenterolog Roxana Mirică spune că aceasta nu este niciodată firească și trebuie investigată: „Întotdeauna când apare această balonare, cu siguranță există și factori declanșatori. Primul ar fi alimentația dezechilibrată. Și stresul reprezintă una dintre cauze, prin descărcarea hormonilor de stres la nivelul receptorilor tubului digestiv. O altă cauză sunt intoleranțele: la lactoză, la gluten, alergiile de tip alimentar și disbiozele.”

8. Hepatitele virale

Hepatita înseamnă inflamația ficatului. Ficatul este un organ vital care procesează nutrienții, filtrează sângele și luptă împotriva infecțiilor. Când ficatul este inflamat sau deteriorat, funcția acestuia poate fi afectată. Hepatita este adesea cauzată de un virus. Cele mai comune tipuri de hepatită virală sunt hepatita A, hepatita B și hepatita C.

Mulți oameni cu hepatită nu au simptome și nu știu că sunt infectați. Simptomele hepatitei acute pot include febră, oboseală, pierderea poftei de mâncare, greață, vărsături, dureri abdominale, urină închisă la culoare, scaune deschise la culoare, dureri articulare și icter. Simptomele hepatitei virale cronice pot apărea destul de târziu de la infectare.

9. Steatoza hepatică

Boala ficatului gras nonalcoolic este un termen „umbrelă” pentru o serie de afecțiuni hepatice care afectează persoanele care consumă puțin sau deloc alcool. După cum sugerează și numele, principala caracteristică a sa este prezența a prea multă grăsime în celulele hepatice. Steatoza hepatică nu provoacă de obicei simptome. Când se întâmplă, acestea pot include: oboseală și durere sau disconfort în abdomenul din dreapta sus.

10. Bolile hemoroidale

Se estimează că până la vârsta de 50 de ani, aproximativ jumătate dintre adulți au avut probleme cu hemoroizii. Factorii care contribuie includ: sarcina, constipația cronică, diareea sau efortul prelungit, ridicarea greutăților și slăbirea țesutului de susținere ca urmare a îmbătrânirii sau a geneticii.

În funcție de localizare, aceștia pot fi externi sau interni. Cel mai frecvent simptom al hemoroizilor interni este sângerarea de culoarea roșu aprins. Pacienții pot avea, de asemenea, prurit sau o senzație de presiune, disconfort sau evacuare incompletă. Hemoroizii interni sunt în mod normal nedureroși – durerea indică adesea o fisură anală, un abces perianal sau un hemoroid extern trombozat.

11. Cancerul colorectal

Medicul gastroenterolog atrage atenția că acesta este cea mai răspândită formă de cancer la noi în țară. Cauzele pentru care apare acest tip de cancer pot fi numeroase: o alimentație dezechilibrată – preponderent alimente procesate, bogate în grăsimi, sedentarismul, obezitatea, consumul excesiv de alcool, diabetul zaharat. „Polipii, acele excrescențe benigne la nivelul colonului pot avea un risc de malignizare pe un termen mai lung, în medie cam 3-5 ani”, atenționează medicul.

Colonoscopia este testul care poate diagnostica cel mai rapid acest tip de cancer. „Din punctul meu de vedere, colonoscopia este cea mai indicată ca și investigație, iar screening-ul ar trebui să înceapă în jur de 45 de ani. Era 50 de ani, dar acum a mai scăzut vârsta pentru screening colonoscopic. Pentru pacienții care au rude de gradul întâi cu neoplazii de tub digestiv, screening-ul este recomandat cu aproximativ 10 ani înainte cei din populația generală”, este sfatul medicului gastroenterolog Roxana Mirică.

Articol susținut de Secom