Cele mai noi scenarii privind taxarea dividendelor / Exemple de calcul

Guvernul are nevoie de bani, așa că există tot felul de variante de taxare care să aducă cât mai rapid bani la buget. O idee care circula recent în zona Finanțelor este legată de plata CASS (sănătate) la dividende, dar neplafonat, conform informațiilor noastre. Adică 10% la toată suma.

Precizăm că momentan este vorba doar despre o discuție. Nu s-a luat nicio decizie.

În Codul fiscal acestea sunt venituri din investiții, acolo aflându-se și altele precum cele din dobânzile bancare. Ceea ce scriem aici s-ar aplica și la ele.

În momentul de față, CASS se plătește plafonat pentru dividende la 6, 12 sau 24 de salarii minime. Dacă ne uităm la salariul minim din 2023, ar fi vorba despre 18.000 lei, 36.000 lei și 72.000 lei (valabile pentru 2024).

De exemplu, dacă dividendele încasate de antreprenor sunt de peste 100.000 de lei, plătește pe lângă impozitul de 8%, o sumă de 7.200 lei CASS.

*Suma de 7.200 lei este indiferent cât de mari sunt dividendele. Poate fi vorba și de 1 milion de lei, tot 7.200 lei vor plăti.

Dacă ideea de a nu se plăti plafonat va fi pusă în practică, atunci ar urma să dea 10.000 de lei. Adică mai mult cu 2.800 lei. Practic, 10% se aplică la toată suma, nu la plafon.

Încă un exemplu: un antreprenor încasează dividende ceva mai mici între plafoane de 12 și 24 de salarii: 71.900 lei. În 2024 ar urma să plătească pe actuala legislație o sumă de 3.600 lei.

Dacă se va modifica legislația, atunci ar fi vorba despre 7.190 lei, adică mult mai mult.

Cei care încasează dividende cu mult peste plafonul de 24 de salarii sunt cei mai loviți dacă s-ar lua o astfel de măsură.

Precizăm că în varianta din Draftul privind creșterile de taxe pe care l-a prezentat HotNews.ro era vorba doar de activitățile independente, această discuție cu dividendele fiind nouă.

În aceste condiții, dacă s-ar adopta așa ceva, mulți antreprenori e posibil să-și pună întrebarea: Primim servicii de sănătate mai bune dacă plătim mai mult?

Pe lângă asta, încă se află pe masă creșterea impozitului pe dividende de la 8 la 10%.

Cornel Grama – consultant fiscal: Să se introducă și CAS și închidem toți lumina și plecăm

„Dintre toate “trăznăile” pe care le-am văzut în intențiile guvernanților asta mi se pare de departe cea mai pompieristică și absolut fără nicio gândire economică”, a declarat Cornel Grama, consultant fiscal, pentru HotNews.ro.

Sa vedem și de ce.

„În primul rând, daca ne amimtim când s-a decis majorarea impozitului pe dividende de la 5% prin OG 16 din iulie 2022 la 8% (din 2023). Ce au facut antreprenorii? Pai au scos dividendele din firme (le-au decapitalizat efectiv) în perioada iulie 2022 – dec 2022 pentru a beneficia de cota de 5%”, spune el.

• Începând cu 2023, colectarea impozitului pe dividende cu 8% a fost foarte scăzută spre deloc, întrucât ce era de scos ca dividende s-a scos în 2022.

„Acum se discută majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10% și s-a pornit scandalul în Coaliție. Vă dați seama dacă pentru aceste 2 puncte procentuale este așa mare tărăboi în Coalitie, cum va fi cand s-ar mai adăuga încă un 10% în plus (cota CASS ) la dividendele pe care asociații le ridica din firmă”, explică Grama.

• „Și să ne gândim cam cât s-ar colecta la bugetul statului dacă nu se vor mai scoate aceste dividende sau aproape deloc. Practic impozitarea dividendelor ar fi 10% + 10%, adica 20%”.

„Niciodată în istoria economică a României nu a fost așa mare fiscalitatea la dividende. Eu zic să se introducă și CAS la dividende 25%, închidem toți lumina și plecăm”, afirmă consultantul fiscal.

Potrivit acestuia, mediul de afaceri va găsi metode alternative însa efectul în economie va fi creșterea economiei din zona albă în zona gri sau neagră de evaziune fiscală.

„Întodeauna când s-au mărit taxele crescând presiunea pe mediul de afaceri, aceasta duce ori la închiderea firmelor sau, care se încăpățânează să reziste pe piață, vor folosi alte refugii în zone gri sau negre ale economiei. În ambele situații la bugetul statului nu se va colecta nici pe departe sumele pe care și le imaginează guvernanții din birouri”, conchide Cornel Grama.

Sursă foto: Dreamstime.com