Cele sase mize capitale ale alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012

Dincolo de programe de guvernare si promisiunile interne, sunt cel putin sase mize majore ale alegerilor programate pe 9 decembrie. In esenta este vorba de miza energetica, politica, militara, miza statului de drept, miza europeana si, in fine, una foarte personala. Ce inseamna in detaliu aceste mize si de ce alegerile din 2012 trebuie vazute in primul rand prin prisma atingerii sau ratarii acestor mize capitale pentru viitorul Romaniei.

1. Miza energetica. Miza declarata a Romaniei este securizarea consumului energetic si cresterea independentei fata de importurile de gaze din Rusia. De ce e atat de mare reticenta fata de importurile din Rusia? Primul motiv este comercial: Gazprom impune partenerilor slabi de negociere termeni defavorabili in contracte (preturi la gaze calculate in functie de cotatia mereu crescatoare a petrolului, cantitati pe care importatorul e obligat sa le cumpere). Al doilea motiv este politic: Gazprom, companie la care statul rus e actionar majoritar, urmeaza directia politica dictata de Kremlin in detrimentul logicii pietei, ceea ce inseamna distorsionarea actului economic.

Ultimii ani au adus pentru Romania mai multe vesti bune in ceea ce priveste asigurarea independentei energetice. Prima este legata de gazoductul Nabucco, care ar putea aduce in Europa, via Romania, gaze din Azerbaidjan. A doua veste buna este proiectul AGRI, prin care gazul natural din Azerbaidjan ar putea fi adus lichefiat in Constanta, via Georgia. A treia veste buna este descoperirea unor zacaminte consistente de gaze naturale de catre consortiul OMV Petrom – ExxonMobil in Marea Neagra. A patra veste buna este existenta unor zacaminte de gaze de sist in Romania, cu gigantul american Chevron primind patru concesiuni de explorare.

Fiecare dintre aceste proiecte depinde fie de factori externi si factori interni (primele doua), fie doar de factori interni (ultimele doua). Si fiecare proiect are rostul de a irita Rusia, care si-ar vedea diminuata capacitatea de influentare a situatiei economice si politice din zona Marii Negre.

Cursul politic pe care-l va lua Romania dupa alegerile din decembrie 2012 poate ajuta sau pune piedici celor patru proiecte. Iata cum:

Nabucco: Proiectul e inca in faza incipienta si e aprig contestat de Rusia, cu al sau South Stream. Romania (pe teritoriul careia va fi cea mai mare parte a conductei de gaz) poate juca un rol activ atit in cadrul consortiului de proiect, cit si in interiorul Comisiei Europene, de unde se asteapta finantarea substantiala. Sau Bucurestiul poate decide o pozitie pasiva.

• AGRI: Proiectul a ajuns in faza studiului de fezabilitate. Si aici Romania poate juca o carte activa sau una pasiva, alocind resurse (materiale si de lobby) pentru realizarea proiectului. Aici apare si „variabila” Georgia, unde alegerile recente au inlocuit partida pro-occidentala cu cea mai apropiata de Rusia. Un alt factor de urmarit este destinatia Portului Constanta, locul unde ar trebui construit terminalul de gaz: daca Portul ajunge in subordinea Primariei Constanta, asa cum arata o initiativa legislativa a USL, atunci vor fi greu de garantat investitiile necesare.

• Gazele din Marea Neagra: Consortiul OMV Petrom (Romania) – ExxonMobil (SUA) a gasit zacaminte substantiale de gaze, care ar putea intra in exploatare in 2018, conform declaratiilor oficiale. Pentru a fi exploatate gazele din platforma continentala a Marii Negre sunt necesare insa investitii substantiale, imposibil de realizat fara aportul unei companii de talia ExxonMobil. Pana acum, politica Romaniei a fost de incurajare a acestei investitii. Daca insa viitorul guvern va decide impunerea unor suprataxe sau a unor redevente care sa descurajeze investitiile viitoare, proiectul extragerii de gaze din Marea Neagra ar putea fi aminat pina cind exploatarea ar fi din nou profitabila din punct de vedere economic.

• Gazele de sist: Un raport al Agentiei Internationale pentru Energie arata ca SUA – acum importator net de hidrocarburi – ar putea deveni exportator net in 2030, datorita amplorii uriase luate de exploatarea gazelor si petrolului de sist. Studii independente arata ca Romania are rezerve semnificative de gaze de sist, la fel ca Polonia, dar guvernul USL a ales sa opreasca explorarea in asteptarea unor ipotetice concluzii europene privind impactul asupra mediului. Daca viitorul guvern va alege sa ignore acest potential, Rusia nu va putea decit sa se bucure, iar securitatea energetica va fi in continuare subiect de seminarii si dezbateri academice.

2. Miza politica.Totul pare sa se joace in jurul procentului de 50%. Daca-l depaseste, USL va avea tot dreptul sa revendice functia de premier. Legitimati prin vot popular, PSD si PNL vor scapa de presiunea Washington-ului si Bruxellesului. Pe acest calcul simplu pariaza Dan Voiculescu, Liviu Dragnea, Crin Antonescu si Victor Ponta cand supraliciteaza discursul nationalist. In situatia in care USL scade sub 50%, se deschide calea unor variate combinatii politice.

PSD-ul lui Ponta va avea in fata trei potentiali parteneri, de dimensiuni relativ egale: PNL-ul lui Antonescu, PDL-ul lui Blaga si PP-DD-ul lui Diaconescu. Lor li se adauga cele 6 – 7% ale UDMR, variabile in functie de gradul de mobilizare al alegatorilor romani. In fata acestei situatii instabile, Antonescu si Voiculescu nu mai au garantia ca vor face partea din sistemul de putere. Variantele combinatorii se diversifica, formarea unui guvern devine posibila si fara ei. Miza politica este, in consecinta, foarte mare, deoarece acum se joaca practic viitorul celor doua aliante politice precum si al principalelor partide componente.

In plus, au aparut semnele unei posibile intelegeri intre Traian Basescu si Victor Ponta, arbitrate de Washington si Bruxelles.Dupa intalnirea de la Cotroceni din data de 7 decembrie, premierul Ponta a lasat sa se inteleaga ca o coabitare este posibila (a revenit ulterior cu sublinerea ca nu va coabita) si ca spera ca „dialogul serios” avut cu seful statului sa continue si dupa alegeri. Evident ca aceste declaratii pacifiste nu au cum sa-i linisteasca pe Voiculescu, Dragnea si Antonescu. Noua troica USL il suspecteaza oricum pe liderul PSD de joc dublu si se intreaba daca nu cumva, in absenta unui vot masiv in favoarea USL, Ponta va rupe intelegerile cu ei.

Troica Voiculescu-Dragnea-Antonescu ar fi avut nevoie de radicalizarea mesajelor anti-Basescu pe durata campaniei, nu de o normalizare a relatiilor presedinte-premier. Deradicalizarea electoratului USL scade sansele obtinerii unui scor neechivoc dupa 9 decembrie. Sa nu uitam ca Dan Voiculescu si-a dorit o noua suspendare. Suprapunerea campaniei electorale peste o campanie pentru demitere avea potential de mobilizare la vot, USL ar fi putut conta din nou pe cei 7 milioane si jumatate din vara. Propunerea lui Voiculescu n-a gasit, pe moment, sprijin in PSD si PNL.

Nu este exclus ca USL sa forteze totusi suspendarea imediat dupa alegerile din 9 decembrie. Acest scenariu a fost evocat chiar de catre Victor Ponta: „Amandoi suntem constienti, eu vorbesc in numele meu, dar sper ca si in numele presedintelui Traian Basescu, amandoi suntem constienti ca, dupa 9 decembrie, cel mai rau lucru care ni se poate intampla este sa intram intr-o noua criza. O noua criza inseamna asa: noi luam peste 50 la suta, presedintele refuza sa nominalizeze premierul, noi ne apucam sa-l suspendam, deci iarasi o nebunie generala. Tara ramane cu un guvern interimar, guvernul USL, fara buget pe 2013 si intr-o criza politica”.

3. Miza statului de drept. Acesta nu e un concept abstract, ci o realitate. Statul de drept are la baza functionarea principiilor check&balance. Cand o putere (executiva) incearca sa-si subordoneze institutii menite a-i verifica si eventual sanctiona abuzurile, statul de drept este in pericol.

Pe durata referendumului si dupa au fost atacate public institutii cheie precum Agentia Nationala de Integritate, Avocatul Poporului, Curtea Constitutionala, Consiliul Superior al Magistraturii, DNA si Parchetul General, prin campanii violente de discreditare publica si intimidare, indreptate nominal impotriva judecatorilor sau conducatorilor de institutii.

Dupa actiunile de la referendum, cand actiunile impotriva Avocatului Poporului si presiunile exercitate impotriva Curtii Constitutionale au determinat Bruxelles-ul si administratia americana sa ia pozitie in apararea statului de drept, USL a comis noi gesturi care pun in sub semnul intrebarii functionarea democratica a statului.

De pilda, parlamentarii PSD si PNL au votat in plenul Senatului impotriva aplicarii unei hotarari judecatoresti definitive pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care constatase starea de conflict de interese in care se afla senatorul Mircea Diaconu. Majoritatea USL s-a opus apoi cercetarii realizate de procurori impotriva a doi fosti ministri: Laszlo Borbely si Victor Paul Dobre, blocand in acest fel infaptuirea justitiei.

Aceste institutii sunt amenintate acum cu trecerea sub controlul Parlamentului, iar procurorii cu scoaterea lor din randul magistratilor si mutarea lor in randul puterii executive. USL are in proiect modificarea Constitutiei in 2013. N-ar fi exclus ca o mare parte din intentiile exprimate azi sa fie puse in practica daca USL va reusi sa formeze majoritatea de doua treimi necesara modificarii legii fundamentale.

Insa nu doar institutiile cu atributii de verificare si control au intrat pe lista neagra, ci si serviciile secrete. Dupa toate indiciile, in ultima perioada s-au intensificat atat agresiunile publice impotriva serviciilor cat si actiunile clandestine de ofertare a esaloanelor inferioare. Surse credibile din sistem au declarat recent pentru HotNews.ro ca sunt abordati ofiteri, invitati sa faca organigrame cu viitori sefi de birouri si directori.

4. Miza europeana. „Nu sint deloc optimist, asta ca sa fiu diplomat”. Asa a raspuns un inalt demnitar european acum o saptamina la intrebarea „Ce asteptari aveti pentru Romania?”. Ramine Romania in UE, respectind valorile acestei constructii, sau face tot posibilul pentru a fi marginalizata, izolata, eventual exclusa? Aceasta intrebare a stat pe buzele europenilor toata vara si continua sa ii framinte pe liderii europeni. Va redeveni Romania atasata de valorile europene sau va continua sa fie bataia de cap a unei uniuni oricum impovarata de probleme fara precedent?

Aceasta e o alta miza a alegerilor din decembrie 2012. Daca viitorul Guvern si viitorul Parlament vor continua sa sfideze cerintele minimale ale Comisiei Europene (vezi scrisoarea adresata de presedintele Jose Barroso premierului Victor Ponta), atunci sarabanda pierderilor va continua: vom avea fondurile blocate, vom sta mult si bine in afara Schengen, vom avea cea mai slaba pozitie la negocierea bugetelor UE pe viitor. Vom deveni oaia neagra a unei intregi Europe. O eventuala declansare a operatiunii de suspendare a votului Romaniei in Consiliu („optiunea nucleara”) nu e de dorit si ar reprezenta o catastrofa pentru romani. Dar trebuie sa fim convinsi ca UE nu va tolera la nesfirsit derapajele Bucurestiului.

Problema nu se pune inca in termeni ultimativi ca in cazul Greciei, insa pe durata referendumului s-au gasit voci printre politicieni germani care au invocat o posibila aplicare a articolului sapte din tratatul de aderare la UE in cazul tarilor care inregistreaza derapaje majore de la criteriul politic (stat de drept, democratie). Romania n-a ajuns acolo, insa actiunile liderilor sai au dus la suspendarea fondurilor de preaderarea in cazul unor programe sectoriale.

Pe de alta parte, se face tot mai insistent legatura intre Mecanismul de Cooperare si Verificare si aderarea la spatiul Schengen. Simplul fapt ca Romania este in continuare sub evaluarea MCV reprezinta o bila neagra, iar sansele ridicarii Mecansimului tind in acest moment spre zero. Cu alte cuvinte, Romania continua sa se comporte ca un stat de mana a doua, nefunctional in acord cu regulile UE, iar incapacitatea cronica de a absorbi fondurile europene puse la dispozitie de Bruxelles ii confirma aceasta proasta reputatie. Solutia pe termen lung este insa mai mult angajament in respectarea obligatiilor de stat membru si mai putin euroscepticism de tip populist.

Liderii USL compara actiunile Comisiei Europene cu „Inalta Poarta” cu scopul evident de a indica publicului sau un potential vinovat pentru esecurile interne in materie de guvernare. Mentinerea Romaniei pe orbita Bruxellesului este obiectiv crucial pentru a disciplina un stat guvernat de haos, incompetenta si coruptie, cu atat mai mult cu cat Romania a aderat de principiu la criteriile de guvernanta fiscala, care impun reguli stricte menite sa limiteze derapajele populiste ale unui guvern. Ramane de vazut insa daca aceste criterii vor fi introduse in preconizata modificare a Constitutiei din 2013, in caz ca aceasta actiune va avea loc.

5. Miza militara.Intrarea Romaniei in NATO in 2004 a racit relatiile politice Romania – Rusia, inscriind Bucurestiul pe orbita occidentala. Decizia SUA, sprijinita entuziast de Administratia Basescu, de amplasare la Deveselu (judetul Olt) a unei parti din scutul american antiracheta a dus relatiile cu Kremlinul la cel mai inghetat nivel de dupa caderea comunismului. In acest context se inscriu si masurile fara precedent de expulzare a unor presupusi spioni rusi, luate in 2010 si recent, in 2012, urmate de regula de replici din partea Rusiei prin adoptarea unor masuri in oglinda.

Nu doar scutul antiracheta a iritat Moscova, ci si importanta crescinda a Romaniei in zona Marii Negre si a Marii Caspice (unde a sprijinit activ democratizarea Georgiei, a Republicii Moldova, a intretinut politica de distantare de Moscova a Azerbaidjanului).

Romania a salutat decizia Administratiei Obama de amplasare la Deveselu a bateriilor antiracheta drept solutia optima pentru apararea teritoriului national. Scutul a venit la pachet si cu Parteneriatul Strategic Romania – SUA. Kremlinul nu conteneste insa sa ceara garantii legale din partea SUA si a NATO ca scutul nu este indreptat impotriva capacitatilor sale de atac nuclear, garantii pe care Washingtonul nu le da.

Pina acum, Romania a ales sa mearga pe linia asumata de Administratia Basescu: nici o cedare in fata cererilor Rusiei, o pozitiei pro-atlantica incapatinata si coerenta. SUA au cerut in schimb intarirea statului de drept, fapt ce poate garanta investitia strategica, militara si economica a Washingtonului in Bucuresti.

Primele semne de iritare al SUA au aparut in timpul crizei politice din vara, cind un oficial inalt al guvernului federal a venit la Bucuresti. Atunci, SUA au cerut respectarea statului de drept drept conditie sine qua non a continuarii Parteneriatului Strategic. Daca Romania va continua sa se indeparteze de standardele americane, investitia SUA in potentialul strategic al Romaniei se va dimuna considerabil, si nu este exclusa o decizie radicala de mutare a componentelor de la Deveselu.

6. Miza personala. Numerosi cercetali penali, trimisi in judecata sau condamnati in prima instanta au tot interesul ca justitia din Romania sa fie ingenuncheata si trecuta sub control politic. Lucruri de neimaginat s-au produs intr-o tara obisnuita sa constate ca „lor nu li se intampla nimic” si ca „pana la urma scapa”. Pana la urma, premierul Adrian Nastase a ajuns in inchisoare, la fel Sorin Ovidiu Vantu iar Dan Voiculescu a fost nevoit sa demisioneze din Senat pentru a evita o eventuala condamnare.

Aceste condamnari de rasunet au transmis un semnal puternic in sistemul de justitie, care s-a eliberat de prejudecata ca inaltii politicieni nu pot ajunge la inchisoare. La aceasta se adauga atacarea in forta a retelelor de coruptie de tip Voicu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a avut ca rezultat limitarea posiblitatilor de „aranjare” a dosarelor.

DNA si Parchetul General au continuat sa investigheze politicieni de la putere sau din opozitiei, primari, parlamentari, fosti sau actuali ministri. Relevante in acest sens raman anchetele deschise impotriva unor figuri marcante din PSD si PNL, suspectate ca au participat activ la fraudarea votului pentru demiterea presedintelui.

Condamnarile mari cu executare pronuntate luni, 12 noiembrie in asa numitul „Dosar al transferurilor” (George Copos – cinci ani; Mihai Stoica – patru ani, Cristi Borcea – sapte ani, Ioan Becali – opt ani, Gica Popescu – trei ani) vor amplifica starea de nesiguranta a tuturor celor cu probleme in justtie. Toti acesti politicieni, oameni de afaceri si alte personaje care au controlat ani de zile zone importante ale societatii romanesti au un motiv foarte personal sa se mobilizeze la maxim in aceasta campanie electorala pentru a-si apara libertatea si averile acumulate in conditii neclare.