Clanurile universitare nu cedeaza feudele
Daca ar mai fi existat dubii, forma Legii Educatiei Nationale realizata de Comisia de Invatamant a Senatului le-a spulberat. Clanurile universitare lupta cu disperare pentru a-si salva feudele, privilegiile, puterea si banii castigati din “fabricile de diplome”. Prevederile din proiectul depus de Comisia Senatului, in absenta senatorilor puterii, devoaleaza toate aceste intentii.
1. Profesorii universitari pot iesi la pensie la 70 de ani, dar si dupa aceasta varsta titularizarea le poate fi prelungita, anual, de catre Senatul universitar, pana la plecarea naturala. In acest timp, tinerilor cu doctorate la universitati de prestigiu, care bat la usa universitatilor noastre, li se spune cinic: nu sunt locuri. Altfel spus, gerontocratia invinge meritocratia.
2. Rectorii sunt alesi in continuare de Senatul universitar, format la randul sau din persoane agreate de grupurile de influenta si clientelare. Nici macar alegerea rectorilor cu votul secret al tuturor cadrelor didactice n-a fost admisa.
3. Rectorii si profesorii universitari pot cumula, in varianta Comisiei senatoriale, functii de demnitate publica, parlamentar, rector, presedinte de universitate, profesor universitar, director de institut, cercetator si altele, fiecare cu salariul aferent. Salariile de mii sau zeci de mii de euro lunar vor fi in continuare posibile.
4. Rectorii si directorii de scoala vor putea indeplini functii de conducere in partidele politice, o dovada ca depolitizarea clamata de opozitie este de o ipocrizie fara margini.
5. Procedura de abilitare, existenta si in tari europene precum Germania, care incearca sa separe valoarea de nonvaloare, a fost anulata de Comisia Senatului. Varianta angajata de Guvern presupune ca accesul in functii de conducere, de profesor universitar, de conducator de doctorat, sa fie precedat de o procedura de abilitare, prin care candidatii sa dovedeasca ca nu si-au obtinut diplomele si titlurile pe bani sau influenta politica. Un pericol mortal pentru multi actuali profesori universitari, decani si persoane cu functii de conducere.
6. Prevederea antinepotism a fost edulcorata in varianta Comisiei, comparativ cu varianta Guvernului, care interzicea functionarea in aceeasi universitate a unor soti, afini si rude pana la gradul III, daca unul dintre ei indeplineste functie de conducere sau evaluare.
7. Prevederea antiplagiat se aplica, in varianta Comisiei, doar pentru cei care plagiaza de acum inainte. Cei care au plagiat pana in prezent vor ramane linistiti in functii.
Sunt multe alte prevederi prin care baronii universitari isi conserva puterea, privilegiile si banii.
Este evidenta acum lupta decisiva intre echipa reformista reprezentata de Mircea Miclea si Daniel Funeriu si trecutul comunist reprezentat de Ecaterina Andronescu, Florian Popa, Andrei Marga, Nicolae Robu si toti cei care au de pierdut din oprirea functionarii fabricilor de diplome, din asumarea raspunderii publice, simultan cu autonomia universitara.
Diferenta dintre Legea Educatiei promovata de Andronescu si varianta angajata de Guvern este diferenta dintre vechi si nou, dintre trecut si viitor, dintre istoria comunista a Romaniei si viitorul ei european.
Sper ca majoritatea guvernamentala din Senat sa respinga raportul Comisiei de Invatamant a Senatului.
Pentru a nu intoarce educatia si formarea profesionala in negura comunista a istoriei Romaniei.
INTERVIURILE HotNews.ro