Când avea șase ani, Andrei s-a întâlnit cu un IT-ist, la 10 ani a luat primul premiu I la programare. Povestea locului unde copiii și tinerii învață gratuit totul despre calculatoare

O tabletă dată copilul nu-l ajută prea mult în procesul de învăţare, consideră programatorii din CoderDojo România, organizaţia unde elevii învaţă să facă programare de la profesionişti din industria IT. CoderDojo face parte din comunitatea globală de cluburi de programare non-profit, inițiată în iulie 2011, în Irlanda, de către James Whelton, un liceean pasionat de programare, și Bill Liao, un antreprenor şi filantrop. Devenită celebră în toată lumea, CoderDojo creează spații și contexte în care tinerii învață gratuit programare într-un mod informal și deschis.

În Bucureşti, CoderDojo a adunat 35 de programatori din diverse companii care alocă săptămânal câteva ore din timpul lor pentru a-i învăţa pe copiii cu vârste între 5 şi 18 ani programare. În cadrul programului, elevii învaţă gratuit programare într-un cadru informal.

Unul dintre elevii care vine la CoderDojo este Andrei. La 10 ani, Andrei deja ştie să programeze. S-a apucat de programare la vârsta de 6 ani, când a aflat de program. Copilul şi-a descoperit pasiunea pentru ştiinţe şi încearcă să le combine. Când va fi mare, Andrei vrea să creeze roboţi. Anul acesta elevul a luat premiul I la concursul CoderDojo din Dublin.

„Cunoştinţele pe care le-am dobândit aici sunt cel mai mare câştig. Aici înveţi distrându-te. De mic mi-a plăcut să fac invenţii. Şi prin participarea la acest program mi-am pus cunoştinţele în practică. Am creat un sistem de semnalizare pe timp de noapte pe care îl pot folosi şi bicicliştii, şi pompierii şi poliţiştii”, a spus Andrei.

Elevul spune că şcoala nu-l ajută deloc pentru a-şi cultiva pasiunea. „La şcoală nu prea învăţ nimic nou. Eu învăţ la matematică, că asta îmi place. La şcoală ar trebui să înveţi ceea ce-ţi place. Teoretic ar trebui să învăţ ce-mi place”, a mai spus Andrei.

Un alt elev care a învăţat programare este Tudor Szabo, elev în clasa a XI-a la Liceul Ion Neculce din Capitală. Tudor a vrut dintotdeauna cum funcţionează jocurile. S-a apucat de programare din clasa a IV-a şi acum a ajuns să facă roboţi.

„Prin participarea la Coder Dojo am câştigat experienţă şi m-a ajutat să-mi dau seama ce vreau să fac. Când termin şcoala IT-ist vreau să mă fac”, spune Tudor. Pe baza cunoştinţelor dobândite la CoderDojo, Tudor a reuşit să creeze un robot care poate fi controlat de la o distanţă de 3 kilometri.

„Proiectul meu e o maşină pe care o pot controla de la distanţă şi o să scaneze ce are de scanat şi se întoarce, ajunge până la 3 kilometri distanţă”, a spus Tudor.

În prezent, în Bucureşti, sunt 35 de mentori care îi învaţă pe elevi programare. Însă e nevoie de mult mai mulţi. 450 de elevi au venit să înveţe programare a CoderDojo. Pe lista de aşteptare sunt alţi 150 de elevi care ar vrea să înveţe, dar nu mai sunt locuri.

Radu Tebeică este unul dintre mentorii care au decis să lucreze cu copiii după ce a aflat de la colegii lui că e nevoie de informaticieni voluntari care să le predea programare elevilor.

„Programul ni se pare foarte important pentru că acasă copiii stau să se joace pe tabletă. Aici, la cursuri, ei înţeleg cum funcţionează jocurile, le dăm o nouă perspectivă. Doar dacă le dăm o tabletă nu este suficient, pentru că ei vor sta şi se vor juca”, a spus Radu Tebeică.

Mentorii spun că nu numai elevii învaţă la CoderDojo, ci şi programatorii voluntari. „Trebuie să-ţi sedimentezi informaţia şi să le explici copiilor pe înţelesul lor”, a spus Radu Tebeică.

Adrian Petre, un alt programator, mentor de 5 ani la CoderDojo.

„Am pregătit peste 100 de copii până acum. Bucuria a fost că am avut copii care au devenit mentori şi ne-au spus că fără aceste cursuri nu se gândeau să se apuce de programare”, a spus Adrian Petre.

Elevii se pot înscrie în programul CoderDojo la începutul fiecărui an şcolar. Mentorii se pot înscrie oricând pe www.academiacoderdojo.ro. Pe lângă Bucureşti, CoderDojo are loc şi la Timişoara, Braşov, Iaşi.

Prin CoderDojo, mentorii urmăresc dezvoltarea creativității tehnice, deprinderea de abilități de lucru în echipă, creșterea dorinței de auto-perfecționare a elevilor. În prezent sunt peste 600 de dojo-uri active în peste 50 de țări.

MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unei minți sănătoase. De aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Educație!