Concluzia nerostita a raportului pe justitie: Romania trebuie sa scape cat mai curand posibil de monitorizarea Comisiei

Concluzia zilei de miercuri de la Bruxelles, o concluzie nerostita, este ca autoritatile romane trebuie sa faca tot posibilul pentru a scapa de monitorizarea Comisiei. Adica sa ia masuri pentru a elimina toate minusurile consemnate de raport, atat la nivelul Guvernului, Parlamentului, CSM, judecatorilor, autoritatilor locale. Numai asa Romania se va putea manifesta pe deplin ca un stat membru al UE si va beneficia de avantajele totale ale acestei calitati. In caz contrar, riscul major pentru Bucuresti este pierderea fondurilor europene – pe modelul bulgar se poate face foarte usor o legatura intre coruptie si managementul acestora – si o privire mereu critica in alte negocieri, in special pentru zona Schengen.

Informatia pe scurt:

• Partidele politice, parlamentul, Inalta Curte de casatie si Justitie, magistratii, CSM, Guvernul, „institutiile si organismele-cheie ale Romaniei”, criticate sau/si mentionate de raport trebuie sa faca totul petnru a determina ridicarea monitorizarii Romaniei.
• Riscul cel mai mare atras de continuarea monitorizarii este reducerea din fondurile europene, odata stabilit precedentul prin decizia de miercuri impotriva Bulgariei.
• In negocierile ulterioare, pentru aderarea la spatiul Schengen, toate problemele nerezolvate ale Romaniei vor fi readuse in discutie si de aceea este importanta rezolvarea lor si eliminarea mecanismului de monitorizare.

La Bruxelles, dar si la Bucuresti, raportul de miercuri al Comisiei este vazut ca unul pozitiv. Limbajul sau este unul clar, iar Bruxelles-ul nu s-a mai ferit de aceasta data sa puna punctul pe i.

Tonul documentului pare mai imperativ decat in cazurile anterioare, iar Comisia pune exact degetul pe „vinovati”. Care ar fi acestia? „Lipsesc atat un consens politic larg privind reformele, cat si hotararea neechivoca a tuturor partidelor politice in ceea ce priveste eradicarea coruptiei la nivel inalt”, scrie raportul, la care adauga ca „este important ca Parlamentul sa demonstreze un angajament neechivoc fata de eradicarea coruptiei la nivel inalt”.

„Nu s-a inregistrat niciun progres real in zece cazuri-cheie in care sunt implicati fosti ministri. Acest lucru se datoreaza, pe de o parte, faptului ca Parlamentul a blocat urmarirea penala, iar pe de alta parte respingerii cazurilor de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a invalidat deciziile anterioare”, mai arata raportul.

„Eforturile DNA-ului de a continua anchetele in anumite cazuri importante au stagnat deoarece Parlamentul nu a recomandat demararea procedurilor judiciare. Din cauza reticentei magistratilor si a Parlamentului de a permite anchetarea acestor cazuri la nivel inalt se pierde increderea opiniei publice.

Dezbaterea parlamentara privind modificarile la Codul de procedura penala menite sa restrictioneze colectarea anumitor probe creeaza insecuritate juridica si influenteaza negativ anchetele in curs”, indica documentul, punand din nou in lumina reflectoarelor judecatorii si mai ales Parlamentul.

Nici CSM nu scapa, el trebuie „sa adopte o pozitie neechivoca in ceea ce priveste combaterea coruptiei la nivel inalt in contextul actualei dezbateri politice controversate din Parlament”.

Comisia a avut insa ceva de zis si la adresa Guvernului. „Ar trebui sa se recurga mai putin la ordonante de urgenta”, indica raportul, iar „guvernul ar trebui sa finalizeze noul Cod de Procedura Penala (CPP) si sa faca progrese in ceea ce priveste proiectul de Cod Penal”.

„Angajamentul fata de reforma al institutiilor si organismelor-cheie ale Romaniei, precum si in ceea ce priveste diferitele obiective de referinta este inegal”, a mai constatat Comisia, care recomanda in final un angajament neechivoc si reinnoit la toate nivelurile – in intregul spectru politic, in administratie si in randul magistratilor – pentru a curata sistemul de coruptie si a respecta pe deplin statul de drept”.

Guvernul actual si cel de dupa alegeri trebuie sa determine eliminarea monitorizarii

Care este scopul acestei inventarieri? Toti cei la care se refera Comisia Europeana au o mare sarcina in perioada imediat urmatoare: ca pana la raportul din vara lui 2009 sa indeplineasca toate obiectivele, pentru ca monitorizarea Romaniei sa inceteze. Perioada pana la raport va fi una zbuciumata, vor fi alegeri, dar indiferent cine le va castiga va avea marea responsabilitate de a continua progresele, de a le multiplica si de a determina ca, la raportul din vara lui 2009, Comisia sa nu recomande continuarea monitorizarii.

„Mecanismul este limitativ pentru Romania din doua puncte de vedere: unul al manifestarii politice in interiorul UE, ca stat membru, celalalt pentru ca exista riscul de a pierde fonduri europene”, au spus surse europene. decizia de miercuri a Comisiei privind Bulgaria creeaza un precedent in atitudinea fata de statele membre, iar o ghiulea atarnata de picior pentru Romania, cum este acest mecanism de monitorizare, nu face decat sa atraga si mai mult atentia asupra unui stat.

Parlamentul European face presiuni foarte mari asupra Comisiei de a adopta masuri de suspendare a fondurilor europene pentru tari care ridica semne de intrebare sau nu arata o totala corectitudine si lipsa oricarei suspiciuni in administrarea acestora. Romania primeste peste 30 de miliarde de euro pentru dezvoltare si niciun guvern nu isi permite sa piarda din acesti bani.

„Existenta unei capacitati administrative adecvate si a unui control eficace al conflictelor de interese, al fraudei si al neregulilor financiare reprezinta o conditie necesara pentru ca Romania sa beneficieze pe deplin de fondurile de preaderare si structurale ale UE”, este consemnat in raport. O fraza asupra careia nu s-au oprit multi, o avertizare voalata a Comisiei, care trebuie luata in seama.

De altfel, comisarul roman Leonard Orban a transmis si el foarte clar un avertisment in acest sens: „Ce s-a intamplat in cazul Bulgariei, si insist foarte mult, este un semnal foarte clar ca in niciun fel Comisia nu va ezita sa ia masurile cele mai dure cu putinta in conditiile in care se vor constata chestiuni similare in celelalte state membre, inclusiv in Romania”, a spus el. „Uitati-va la cazul Bulgariei si veti intelege riscurile enorme nu numai pentru Romania”, a indemnat oficialul european.

Problemele nerezolvate ne vor bantui

Ridicarea monitorizarii in urma unor rezultate convingatoare in lupta anticoruptie mai este importanta si in evaluarile anteriore ale Romaniei in interiorul UE. Surse europene au indicat faptul ca riscurile la adresa aderarii Romaniei la spatiul Schengen raman chiar daca raportul nu consemneaza nicio referire la asta.

Un proiect de raport mentiona ca esecul Romaniei in a face suficiente progrese in mecanismul de verificare si cooperare si in a risipi dubiile privind capacitatea de a combate coruptia va influenta evaluarea Romaniei in aderarea la spatiul Schengen si la zona euro, insa aceasta formulare a fost scoasa chiar inainte de discutia de miercuri din Colegiul Comisarilor.

Potrivit unor surse europene, consemnarea intr-un document oficial al Comisiei a unei astfel de relatii conditionale intre lupta anticoruptie si reforma justitie si aderarea la spatiul Schengen si zona euro ar fi creat mari probleme bucurestiului in momentul negocierilor. De fapt, mai mult in privinta spatiului Schengen, intrucat aderarea la zona euro tine de niste parametri economici bine stabiliti. Mai mult, insa, fraza respectiva viza Bulgaria, dar ea a fost introdusa initial in ambele rapoarte, ca apoi sa fie eliminata din ambele.

„Multe dintre problemele nerezolvate la aderarea in spatiul Schengen vor fi realuate in discutie”, au mai spus sursele citate, subliniind importanta ca Romania sa isi rezolve mai repede problemele care o pun sub monitorizarea Comisiei.

Ridicarea mecanismului poate fi realizat prin doua modalitati: prin negocieri si lobby in institutiile europene, unde Romania are reprezentanti, in Parlamentul European, in Comisiei, dar forta de persuasiune a acestora va fi extrem de redusa daca in tara autoritatile romane nu fac progrese. Masurile luate in Romania in sensul cerut de Comisie sunt a doua modalitate si poate cea mai puternica de a determina ridicarea mecanismului de monitorizare anul viitor.