Confruntarea lui Viktor Orban cu Bruxellesul va costa Ungaria un miliard de euro

Ungaria va pierde definitiv accesul la fonduri europene de peste un miliard de euro de la 1 ianuarie 2025, în timp ce se confruntă cu recesiunea economică, potrivit Financial Times.

Conform sursei citate, din cele 6,3 miliarde de euro fonduri înghețate de UE din cauza preocupărilor legate de statul de drept, peste un miliard va fi pierdut definitiv, deoarece trebuia alocat până la sfârșitul anului 2024.

Ungaria trebuia să pună în aplicare 17 măsuri și să obțină aprobarea Comisiei Europene până la 31 decembrie 2024 pentru a avea acces la miliardul de euro, notează Politico.

Reformele pe care Ungaria era nevoită să le realizeze pentru a convinge UE să deblocheze finanțarea includ modificări ale legislației privind anticorupția și conflictele de interese.

Budapesta pierde zilnic un milion de euro din fondurile UE din cauza tratamentului ilegal aplicat solicitanților de azil, pierderile urmând să ajungă până la 200 de milioane de euro până la sfârșitul anului.

Peste toate aceste pierderi se mai adaugă și o sancțiune din vară. Curtea Europeană de Justiție a hotărât în iunie să amendeze Budapesta cu 200 de milioane euro pentru încălcarea normelor privind azilul.

Înghețarea fondurilor UE a afectat Ungaria într-un moment în care guvernul condus de Viktor Orban are o marjă de manevră redusă. Deficitul bugetar din acest an se ridică la peste 4,5% din PIB, ceea ce sporește tensiunile politice.

După peste un deceniu la putere, partidul lui Orbán a fost depășit în sondaje de o formațiune conservatoare condusă de Peter Magyar, care s-a angajat să deblocheze finanțarea UE dacă va câștiga alegerile naționale din 2026.

Creșterea economică este cu mult sub media UE, iar deficitul public raportat la PIB este unul dintre cele mai ridicate din blocul comunitar, potrivit Politico.

Înainte ca disputele dintre Bruxelles și Budapesta să se intensifice în 2022, UE era pregătită să finanțeze mai multe proiecte mari de infrastructură în Ungaria.

Economia Ungariei s-a contractat cu 0,7% în trimestrul al treilea, a doua scădere consecutivă, aruncând economia într-o recesiune tehnică, pe fondul cererii scăzute din sectoarele auto, electronic și farmaceutic, care domină baza sa de producție.

János Bóka, ministrul afacerilor europene pentru Ungaria, a declarat la jumătatea lunii decembrie că este „foarte dificil” să nu interpreteze retragerea fondurilor drept „presiuni politice”, adăugând că Budapesta va lua măsuri pentru „remedierea acestei situații discriminatorii”.

Guvernul solicită, de asemenea, despăgubiri pentru hotărârea CEJ din iunie, într-un alt semn că relațiile dintre Bruxelles și Budapesta au atins un nou nivel scăzut.

Între timp, Viktor Orban pare că pariază că investitorii din Asia ar putea umple golul lăsat de fondurile europene evaporate, o politică pe care a numit-o „neutralitate economică”.

Investițiile chineze în Ungaria au crescut în ultimii ani, dar puțini experți cred că pot compensa în totalitate lipsa de fonduri de la Bruxelles.