Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România, asociația profesioniștilor în investiții, a făcut în ianuarie un salt de peste 10 puncte, dar nu pentru că România a devenit brusc Elveția Balcanilor, ci pentru că „reducerea deficitului bugetar peste așteptări a calmat nervii pieței și a tăiat din riscul de noi creșteri de taxe”, după cum explică Adrian Codirlașu, președintele CFA România.
Practic, „mai puțin rău” devine noul „bine”, reiese din comunicatul CFA transmis joi. Indicatorul de Încredere Macroeconomică a urcat cu 10,4 puncte, pe fondul unei percepții mai bune atât asupra prezentului, cât și a următoarelor 12 luni.
Componenta de anticipații a ajuns la 48,6 puncte (încă sub pragul de „entuziasm”), dar suficient cât să nu mai arate o economie permanent cu un picior în recesiune.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:
Inflația rămâne dar se vede capătul tunelului
Rata anticipată a inflației pentru 12 luni (februarie 2027) coboară la 5,85%, de la aproape 10% în prezent.
94% dintre participanți se așteaptă ca inflația să scadă în următoarele 12 luni față de nivelul actual.
Asta nu înseamnă că prețurile vor scădea – doar că vor crește mai încet. În termeni de viață reală, mai puține „șocuri” la casă.
Leul: rezistent, „controlat” de BNR
Aproape toți participanții la sondajul CFA anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni (august 2026) este de 5,1471 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni (februarie 2027), valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este de 5,1982 lei pentru un euro.
PIB, deficit, datorie: la ce să ne așteptăm
Tabelul din sondaj arată așa:
Creștere PIB real: de la 0,8% (2024) la 1,1% anticipat pentru 2026 – adică „creștere tehnică”, nu boom economic.
Deficit bugetar: de la 7,7% din PIB (2025) spre un 6,6% prognozat în 2026 – încă foarte sus, dar în direcția „mai puțin rău”.
Datoria publică este așteptată să urce la 63% din PIB în următoarele 12 luni.
Cu alte cuvinte: nu mai alergăm spre zid cu 180 km/h, ci cu 110 km/h. Tot e nevoie de frâne, dar măcar nu mai arde ABS-ul.
Dobânzi și randamente
Rata inflației actuală: 9,62%, anticipată la 5,85%. Randamentele la titluri de stat pe 5 și 10 ani rămân sus (în jur de 6%), cu ușoare scăderi așteptate.
Mesaj implicit: statul tot trebuie să plătească scump pentru a se împrumuta, iar relaxarea dobânzilor va fi lentă și condiționată de disciplină bugetară reală.
Imobiliarele sunt supra-evaluate, spun peste jumătate din respondenți
Pe piața rezidențială, tonul e mai degrabă de „frână de mână trasă” decât de corecție brutală: 61% dintre respondenți văd stagnare a prețurilor în următoarele 12 luni.
61% consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, 33% cred că sunt corect evaluate.
Tradus: toată lumea simte că e scump, dar nimeni nu pariază masiv pe scăderi, cel puțin nu în scenariul de bază al analiștilor CFA.
Ce înseamnă toate aceste predicții
Din sondaj se conturează un scenariu de „stabilizare incomodă”: creștere economică slabă (în jur de 1,1%), încă insuficientă ca să simți o diferență în viața de zi cu zi.
Deficit mare, dar în scădere; presiune în continuare pe buget, dar cu mai puține șanse imediate de șoc fiscal mare.
Inflație în coborâre, dar încă peste ce am numi confortabil – și peste dobânzile la multe depozite bancare.
Leu ușor mai slab, dobânzi ceva mai jos, dar încă „mari” pentru un stat a cărui datorie va urca în acest an la peste 63% din PIB.