Sari direct la conținut

Controversata lege Bode-Ciucă, ce înăsprește sancțiunile pentru tulburarea ordinii publice, declarată constituțională

HotNews.ro
Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR), Foto: AGERPRES
Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR), Foto: AGERPRES

Legea pentru modificarea Codului Penal inițiată de Nicolae Ciucă și Lucian Bode și care înăsprește sancțiunile privind tulburarea ordinii și liniștii publice a fost declarată Constituțională de către Curtea Constituționale, care a respins miercuri sesizarea USR şi Forţa Dreptei.

Conform Curții Constituționale, sesizarea deputaților USR și a celor neafiliați a fost respinsă ca neîntemeiată.

„În esență, Curtea a reținut că majorarea limitelor speciale ale pedepselor penale și reglementarea unor forme agravate ale infracțiunilor este de competența exclusivă a legiuitorului, conform atribuției sale constituționale prevăzute la art.61 alin.(1) din Constituție, atribuție pe care acesta o exercită în acord cu politica penală a statului. Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile Articolului unic pct.10 [cu referire la modificarea art.371 din Codul penal] din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal sunt clare, precise și previzibile, nefiind contrare principiului securității juridice”, arată Curtea Constituțională.

Parlamentarii USR şi Forţa Dreptei au anunţat, în 25 mai, că au sesizat Curtea Constituţională privind Legea de modificare a Codului penal iniţiată de Nicolae Ciucă şi de Lucian Bode, privind infracţiunile referitoare la tulburarea ordinii şi liniştii publice.

Potrivit celor două partide, prin această lege s-ar fi încălcat mai multe prevederi din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi din Constituţia României.

  • „Potrivit legii Bode-Ciucă, tulburarea ordinii şi liniştii publice ar urma să se pedepsească, în anumite condiţii (dacă persoana are, de exemplu, asupra sa ‘un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în pericol viaţa’), cu închisoare cuprinsă între 1 an şi 4 luni şi 6 ani şi 8 luni, în timp ce pedeapsa prevăzută pentru ucidere din culpă este închisoarea de la 1 la 5 ani.
  • Totodată, redactarea propusă dovedeşte carenţe din punct de vedere al clarităţii şi preciziei normei penale de incriminare, fapt care permite o interpretare echivocă şi aplicarea sa în mod discreţionar şi abuziv. Acest lucru contravine bogatei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale referitoare la accesibilitatea şi previzibilitatea legii, atribute fundamentale pentru respectarea principiului securităţii raporturilor juridice şi pentru garanţiile constituţionale împotriva arbitrariului”, arăta USR în sesizarea către USR.

Ce prevede legea Bode-Ciucă

Legea inițiată de fostul ministru de Interne Lucian Bode și de fostul premier Nicolae Ciucă a fost adoptată de deputați în 17 mai. Actul normativ prevede pedeapsa cu închisoare pentru „participarea la o încăierare și pentru faptele care tulbură ordinea şi liniştea publice și amenințări și atingeri grave aduse demnităţii persoanei.

  • fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. Dacă această faptă este comisă de o persoană care are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în pericol via?a, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
  • faptele de ultraj comise asupra unui poliţist sau militar, precum şi asupra personalului silvic învestit cu exerciţiul autorităţii publice, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa privativă de libertate prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate.
  • ameninţarea, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul, săvârşite împotriva unui judecător sau procuror aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa privativă de libertate prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.
  • limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime atunci când au loc acte de lovire sau orice acte de violenţă sau fapte prin care se produc leziuni traumatice. În prezent, lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, iar fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă. În cazul faptelor săvârşite în aceste condiţii acţiunea penală poate fi pusă în mişcare şi din oficiu, prevede un alt amendament.
  • se majorează cu o treime limitele speciale ale pedepsei atunci când faptele prevăzute în art. 193 din Codul penal, referitoare la lovire sau acte de violenţă au vreuna dintre următoarele consecinţe: o infirmitate; leziuni traumatice sau afectarea sănătăţii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale; un prejudiciu estetic grav şi permanent; avortul; punerea în primejdie a vieţii persoanei.
  • limitele speciale ale pedepsei de majorează cu o treime şi în cazul următoarelor fapte săvârşite asupra unui minor: fapta celui care, în mod repetat, urmăreşte, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă; efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro