Crin Antonescu anunță că își „suspendă” candidatura la prezidențiale și acuză PSD, PNL și UDMR că l-au lăsat singur / „Dacă dânșii vor sa fiu din nou candidat, să mă caute”
Crin Antonescu, candidatul comun al coaliției PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale de anul acesta, a făcut sâmbătă seară un anunț suprinzător, într-o emisiune la postul Digi24, afirmând că el consideră acordul prin care a fost desemnat reprezentantul coaliției în cursa pentru Palatul Cotroceni „suspendat”, la fel fiind și „calitatea” lui de candidat, motivând că „a fost lăsat singur”.
„În legătură cu calitatea mea de candidat, cunoscută și recunoscută public până acum, aceea de candidat comun al coaliției aflate la guvernare, încep prin a anunța că în mod unilateral, adică eu, candidatul, consider acordul privitor la această candidatură suspendat. (…) Eu nu am ezitat, eu nu dau înapoi, eu sunt dispus, dar cred că trebuie să fim oameni de onoare şi oameni serioşi”, a declarat Crin Antonescu.
„Vreau sa clarificăm fiecare ce face”, a adăugat el.
„Dacă dânșii vor sa fiu din nou candidat, să mă caute”, a mai spus fostul lider PNL.
„Eu îl declar suspendat (n.r.- acordul cu coaliția de guvernare privind susținerea candidaturii sale la prezidențiale). Pentru că sunt două părți aici. Ce înseamnă suspendat? Înseamnă următorul lucru. Eu am primit o propunere de a fi candidatului unei coaliții politice, am acceptat această propunere, am asumat această candidatură, și este o asumare de la care eu nu dau înapoi”, a adăugat Crin Antonescu.
Ce a mai declarat fostul lider al liberalilor în emisiunea de la Digi24:
„Liderii coaliției nu au avut toate acreditările la ei atunci când au pus semnătura pe acest acord”
- „Eu nu îmi retrag această candidatură, eu nu dau înapoi, am asumat cu tot ce înseamnă ea, toate dificultățile și tot parcursul, și eu sunt în orice moment dispus să o duc până la capăt.
- Ceea ce am constatat este că cealaltă parte a acestui acord, adică cei patru lideri politici care au făcut această propunere și au luat acest angajament, nu au fost suficient de împuterniciți, ca să spun așa, sau nu au avut toate acreditările la ei atunci când au pus semnătura pe acest acord.
- Când se hotărăsc dacă au un candidat și ce candidat au, dacă doresc ca tot pe mine să mă dorească, atunci știu unde mă găsesc.
- Din acest motiv îl consider suspendat, până când domniile lor clarifică dacă acest acord revine în vigoare, sau dacă, eventual, au alte opțiuni.
- Pe scurt, ce s-a întâmplat? Ei au făcut această propunere, eu am acceptat-o, le-am spus de atunci că dacă mai au consultări de făcut în partid, să le facă și poate după aceea să anunțăm.
- Dânșii au spus «nu, avem responsabilitatea și calitatea ca lideri politici să angajăm acest lucru, și este urgent».
- Am înțeles urgența, am acceptat urgența. De asta s-a legat și o discuție privitoare la o dată cât mai rapidă a alegerilor prezidențiale.
„Nu avem o dată a alegerilor și nu înțeleg de ce”
- Acordul a fost făcut la data de 22 decembrie și am stabilit că alegerile să aibă loc cât mai repede.
- Suntem în 4 ianuarie 2025, nu avem încă, deși s-au vehiculat niște date, dar ele nu s-au concretizat, deși între timp avem un nou guvern, au fost câteva ședințe de guvern, s-a vorbit despre fixarea datelor alegerilor, și totuși nu avem o dată, ceea ce, din punctul meu de vedere, este greu de explicat și, în orice caz, destul de greu de acceptat pentru opinia publică.
- Nu avem o dată a alegerilor și nu înțeleg de ce.
- Pentru că din punctul meu de vedere, dacă în 6 decembrie CCR a decis anularea alegerilor și, implicit, repetarea lor, de a doua zi sau de când a fost la Monitorul Oficial această decizie publicată, de a doua zi, Guvernul care era în exercițiu atunci, ar fi trebuit să dea după calculul de rigoare cu numărul de zile prescris de lege, cea mai apropiată dată a alegerilor prezidențiale.
„Aştept din partea lor, ca cetăţean, să se comporte responsabil”
- Eu aştept din partea lor, ca cetăţean, să se comporte responsabil şi să anunţe de îndată data alegerilor prezidenţiale, să dea toate informaţiile si explicatiile în legătură cu ce s-a întâmplat în România cu anularea primului tur de scrutin, să garanteze că în această ţară există democraţie şi să se hotărască în cât timp doresc care este candidatul lor la prezidentiale.
- Ştiu de unde să mă ia şi atunci o să le dau si eu un răspuns. Nu sunt un om vanitos, sunt doar orgolios atunci când vorbesc despre lucruri publice. Eu nu dau înapoi, răspunsul urmează să-l dea dânşii.
- Eu nu sunt forță de muncă disponibilă la candidatură, n-am cerut nimănui candidatura. Sunt amatori destui pe piaţă, slavă Domnului, deci au de unde găsi, nu e cazul meu!”.
Cum a ajuns Antonescu să fie anunțat drept candidat al Coaliției la prezidențiale
În decembrie anul trecut, Crin Antonescu a relatat, la Antena 3, circumstanțele în care a fost invitat să devină candidatul comun al PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale din 2025. Potrivit fostului președinte PNL, primul care l-a contactat a fost Kelemen Hunor, președintele UDMR. De altfel, Antonescu a fost un votant al Uniunii la recentele alegeri parlamentare.
„Primul, propriu-zis, dintre cei trei lideri preşedinţi ai formaţiunilor (care a sunat pentru a discuta despre candidatură – n.r.), a fost, da, Kelemen Hunor (…) El a fost primul care m-a întrebat dacă nu vreau să revăd nişte vechi prieteni. Eram la Bruxelles. Eu, toţi aceşti ani, departe de politică, în sensul activităţii politice, altfel totdeauna am urmărit cu interes, deci eu nu am avut, până în dimineaţa zilei de 25 noiembrie ideea că s-ar putea pune această problemă în legătură cu mine”, a afirmat Crin Antonescu, pe 27 decembrie, citat de News.ro.
Aceasta ar fi fost prima conversație pe care Antonescu a avut-o în ultimii 10 ani, cu Kelemen Hunor. Ulterior, Crin Antonescu s-a întâlnit prima dată cu cei trei lideri ai coaliției în dimineața zilei de 22 decembrie.
Întrebat cu cine a votat în primul tur al alegerilor prezidențiale, fostul lider al PNL a refuzat să dea un răspuns clar, limitându-se să spună că nu l-a votat pe Călin Georgescu.
La parlamentare, Crin Antonescu a precizat că a votat la Bruxelles, motiv pentru care nu a putut să voteze PNL decât la Senat, întrucât lista liberală pentru Camera Deputaților în diaspora a fost respinsă deoarece nu respecta prevederile legate de reprezentarea minimă a femeilor.
„La Senat am votat cu PNL-ul, dar la Cameră am votat cu UDMR-ul, ca să dau un vot util. Nu aveam listă PNL, după cum ştiţi o disfuncţie birocratică, sper, a făcut să nu avem listă acolo, să nu aibă o listă PNL-ul. Celelalte partide despre care eu credeam că ar fi bine să intre în Parlament nu aveau nevoie, se punea problema, la un grad de prezenţă mare, că UDMR-ul ar putea fi la limită şi, cum eu consider UDMR-ul, fără a fi maghiar în vreun fel, îl consider o formaţiune serioasă, poate chiar cea mai serioasă, la momentul la care vorbim, în peisajul politic românesc, i-am votat”, a afirmat Crin Antonescu.
UDMR a făcut parte din primul guvern al USL din 2012, format după demiterea guvernului PDL condus de Mihai-Răzvan Ungureanu. Însă după alegerile parlamentare din acel an, Crin Antonescu a refuzat includerea UDMR într-un nou guvern al USL, deși Kelemen Hunor invocase existența unui acord preelectoral între UDMR și USL legat de o guvernare comună.
PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților naționale au anunțat oficial pe 23 decembrie 2024 că au convenit să aibă un candidat comun la președinție în persoana lui Crin Antonescu.
„PNL a semnat acest protocol de coaliție (cu PSD, UDMR și grupul minorităților, n.r.) pentru ca țara noastră să aibă un guvern stabil într-o perioadă dificilă, să luăm măsuri pentru a menține cheltuielile bugetare în limitele normalului, să facem reforme și pentru a crea condiții pentru dezvoltare. Una din prevederi este desemnarea candidatului comun la președinție. Acesta va fi Crin Antonescu. Fiecare partid politic va desemna candidatul și să aprobe această candidatură în forurile interne”, a declarat liderul interimar al liberalilor, Ilie Bolojan, la acel moment.
INTERVIURILE HotNews.ro