Cum a fost spalat de cocaina Tiriac junior

Procurorul Nicolae Neagoe, cel care a instrumentat initial dosarul Tiriac jr., a trimis la CSM un memoriu in care arata cum a facut ancheta pina cind i-a fost luat dosarul si ce s-a intimplat dupa aceea. Explicatiile sale descriu istoria unei musamalizari perfecte, in care unii procurori, platiti de noi toti, s-au dovedit mai buni avocati decit cei platiti de Tiriac.

Procurorul Nicolae Neagoe, cel care a instrumentat initial dosarul Tiriac jr., a trimis la CSM un memoriu in care arata cum a facut ancheta pina cind i-a fost luat dosarul si ce s-a intimplat dupa aceea. Explicatiile sale descriu istoria unei musamalizari perfecte.

Lectura memoriului arata ce continea initial acest dosar, cit de consistente erau probele, pretextele sub care, ulterior, acestea au fost inlaturate si ce a mai ramas din el spre a fi inaintat instantei.

Initial, parea un dosar beton. Procurorii luasera urma unor traficanti de droguri si ajunsesera la protipendada: Ion Alexandru Tiriac, indianul Tyagi Shailendra, zis Shaloo, Raluca Sandu, Ileana Lazariuc, Robert Mircea Sandu. Probele constau in declaratii de martori si peste 50 de inregistrari telefonice.

Martorii audiati, dintre care trei erau sub acoperire, apucasera sa descrie in amanunt petrecerile in care se consuma cocaina, cu detalii minutioase privind locurile in care se tineau aceste petreceri.

Totodata, avusesera loc si asa-numitele „conduceri in teren” ale martorilor, incheiate cu procese verbale, prin care se demonstra ca cei audiati chiar fusesera acolo si cunosteau geografia locului.

Depozitiile fusesera luate in cadrul unor mai multe runde de audieri, astfel incit sa se vada daca exista sau nu discordante intre marturii. Din inregistrarile telefonice rezulta limbajul codificat al consumatorilor de droguri, insa martorii „decriptasera” pentru anchetatori codurile. In iunie 2004, venise momentul audierii lui Ion Tiriac jr.

Fuga esuata

Prima citatie il convoca la Parchet pentru data de 18 iunie. Si-a trimis doar avocatul, care a cerut o aminare, fara sa precizeze de ce clientul sau nu s-a putut prezenta. A fost emisa o a doua citatie, pentru 28 iunie, dar a fost dat si in consemn la frontiera, masura luata cu aprobarea procurorului-sef Gheorghe Muscalu. Masura s-a dovedit inspirata: pe 23 iunie Tiriac jr.

a incercat sa iasa din tara pe la Aeroportul „Henri Coanda”, impreuna cu prietena sa, Ileana Lazariuc. Coincidenta sau nu, in ziua aceea nu se afla in Bucuresti nici procurorul Neagoe, nici seful Serviciului Antidrog, Flavius Criznic, nici procurorul-sef Gheoghe Muscalu. Erau toti la un seminar la Olimp.

Un procuror de serviciu a emis pentru Tiriac si Lazariuc mandate de aducere la Parchet, unde au fost perchezitionati si lasati sa astepte, in prezenta avocatilor, sosirea lui Neagoe si Criznic. Din urma venea si Gheorghe Muscalu, care a dispus telefonic sa nu se ia nici o masura procesuala in lipsa sa.

„Sa nu i se puna catuse”

Cind a sosit si Muscalu, celor doi li s-au adus la cunostinta acuzatiile, dar au refuzat sa dea declaratii, fapt consemnat intr-un proces-verbal semnat si de avocati. In acel moment, procurorul Neagoe a cerut emiterea unui mandat de retinere de 24 de ore, spre a se cere apoi instantei arestarea. Flavius Criznic a fost de acord, dar s-a opus Gheorghe Muscalu.

Acesta din urma s-a dus sa se consulte cu procurorul general, iar la intoarcere a cerut sa nu se dispuna retinerea, pentru ca s-ar „pune in pericol institutia”. La insistentele lui Neagoe, Muscalu i-a replicat ca „nu esti singur in aceasta sectie” si ca „nici nu se pune problema trimiterii in judecata a lui Tiriac”.

A doua zi, chemat din nou la Parchet, Tiriac a refuzat iar sa dea declaratii, cerind un nou termen in vederea pregatirii apararii. S-a cerut din nou retinerea, dar „Gheorghe Muscalu a solicitat sa nu-i fie puse catusele si sa nu fie dus in arest”. Singura masura ce a putut fi luata a fost interdictia de a parasi tara, masura prelugita ulterior de instante vreme de 4 luni.

„Ulterior, am auzit de la dl procuror-sef Flavius Criznic ca greutatile intimpinate in aceasta cauza se datoreaza discutiilor purtate cu privire la dosar intre procurorul general si Presedintie, fapt confirmat de declaratiile aparute ulterior in presa”, se arata in memoriul procurorului Neagoe catre CSM.

Au urmat noi citatii, pentru 23 iulie si 7 septembrie, dar nici de aceste dati Tiriac nu a vrut sa dea declaratii, cerind din nou termene pentru pregatirea apararii. Avind in vedere faptul ca un inculpat are si dreptul sa nu declare nimic, i-a fost prezentat materialul de urmarire penala. Urma intocmirea rechizitoriului si trimiterea in judecata.

Rechizitoriul intocmit pe 15 septembrie 2004 a fost infirmat de Gheorghe Muscalu, care apoi a luat dosarul de la Nicolae Neagoe si l-a incredintat Corinei Gheorghisan. Din acel moment, au inceput sa dispara probe, iar martorii sa-si schimbe declaratiile. A urmat apoi riposta lui Tiriac: el l-a reclamat pe procurorul Neagoe ca l-a trimis in judecata fara sa-l fi audiat.

Cum au disparut probele

Un set important de probe erau cele peste 50 de inregistrari telefonice si SMS-uri interceptate pe parcursul anului 2003. Acestea au fost inlaturate pentru ca nu ar fi fost validate de un judecator. Procurorul Neagoe explica insa cum stau lucrurile: in anul 2003, autorizarea interceptarilor o faceau procurorii.

Incepind cu anul 2004, prin noul Cod de procedura penala, aceasta sarcina a fost transferata la judecatori, insa doar pentru interceptarile ulterioare noilor prevederi, si nu pentru cele anterioare. Din acest punct de vedere, inregistrarile din dosarul Tiriac, fiind toate din 2003, erau perfect valide juridic.

In pofida acestui fapt, Corina Gheorghisan a cerut Tribunalului Bucuresti certificarea inregistrarilor si, evident, solicitarea i-a fost respinsa, pentru ca nu aceasta instanta a cerut efectuarea lor. Din acel moment, dosarul a ramas vaduvit de unul dintre cele mai importante mijloace de proba.

Faimoasa fotografie

O alta modalitate de a face disparute probe deriva din faptul ca dosarul initial a fost disjuns in alte trei. Probe care il incriminau pe Tiriac jr. au fost scoase din dosarul sau si incluse in celelalte doua dosare, fara a se pastra copii.

Procurorul Neagoe inventariaza, in memoriul adresat CSM, nu mai putin de 16 asemenea documente: declaratii de martori si invinuiti, procese-verbale de conducere in teren a martorilor, procesul-verbal de prezentare a materialului de urmarire penala si rechizitoriul infirmat de Muscalu. O mentiune aparte merita o fotografie, depusa la dosar de unul dintre martori.

Este vorba de celebra poza in care Ion Tiriac jr. si Raluca Sandu zac pe o canapea, iar pe noptiera se vad prafuri si instrumente de portionare. Fotografia era initial proba in dosarul lui Tiriac, dar a fost „transferata” in cel al Ralucai Sandu. Fapt complet lipsit de logica, din moment ce, in fotografie, persoana care se distinge si poate fi identificata este Tiriac, si nu Raluca Sandu. Aceasta fusese fotografiata din spate.