Cum sa faci un Heinzmann ketchup? Cazul de la Tarom UPDATED
Christian Heinzmann, nu multa lume o stie, este managerul “privat” care a reusit sa performeze, reducand semnificativ pierderile de la Tarom si trecand compania pe profit operational din luna mai a anului curent. In lumea anormala, stramba si hada a guvernantei corporatiste a companiilor de stat romanesti, normalitatea e ceva demn de semnalat si sustinut. Ca orice strain, Heinzmann a dat piept cu bastinasii, el voia sa fie prietenos – insa multi voiau sa ii ia gatul de la inceput. Omul a reusit in timp record sa scada cheltuielile companiei cu aproape 10%, reducand fiecare contract cu 5% – 10%. Atentie, nu in sus, ci in jos. Hocus-pocus-preparatus: apari pe usa, intr-o companie pe pierdere, ce pierde altitudine si in cateva luni o intorci cu 180%, reusind sa mai pui capusele aferente la o cura de slabire. Va dati seama ce “bucurie” pe capul lipitorilor, lichelelor si larvelor de matase care bateau marunt din buze pe la TAROM, tocand multe, multe frunze de dud… Peste 35 de milioane de euro a obtinut Heinzmann doar din venituri suplimentare, in plus fata de cheltuieli reduse, descrise mai sus, deci mai putine frunze de dud pentru larvele de matase… Heinzmann e pe plus fata de planul de management, in plus semnificativ fata de rezultatele anului trecut, in plus fata de orice asteptare, si totusi sunt niste baieti de bine vor sa ii ia gatul in continuare. Heinzmann a venit la TAROM dupa ce un alt pretendent, austriacul Vystoupil, a refuzat sa preia mandatul castigat, iar daca va ramane sau nu va este un test care va arata masura reformelor din companiile de stat.
Managementul privat, Romania style
Care era teoria cu managentul “privat”? Exasperati sa vada hotia din companiile de stat din avion, adica din parametrii macroeconomici, FMI-ul a ticluit cu niscaiva ajutor discret de la Fondul Proprietatea, la fel de tulburat de proasta performanta a activelor statului, Ordonanta 109. In paranteza fie spus, FMI s-a bagat intr-o zona in care nu se baga de obicei pentru ca hotia era atat de mare incat dinamita insasi constructia bugetului. Ordonanta ar fi trebuit sa reseteze toti parametrii companiilor, pornind de la management. Consortiul care a ales directorii si membrii consiliilor de administratie a demonstrat ca se poate. Ideea ca “nu vine nimeni” a fost rapid demontata – who’s who al lumii corporatiste autohtone, dar si foarte multi manageri straini s-au prezentat in competitie si au facut-o credibila. Presedinti de filiale locale ale marilor corporatii ale lumii, presedinti de banci, oameni deosebiti. Dar atunci cand au inceput sa se atinga de vacile sacre si implicit de ugerele din care diversi mulgatori de la stat isi procura laptele, brusc s-a declansat jihadul. Intr-o tara plina de oameni care isi duc traiul de pe azi pe maine, lumea a acceptat chiar si ideea de salarii astronomice, intelegand ca performanta trebuie platita intr-un fel (bine, ca ea e platita in alte companii de stat si catre o parte din pilele politice care fac tot ce stiu ele mai bine, asta e o alta poveste). Toate au mers bine pana si-a bagat din nou politicul coada.
Ce s-a intamplat in realitate? Heinzmann a fost sicanat. Intr-un crescendo continuat sistematic pana deunazi, 4.11.2013, cand ziarul Capital anunta ca “Belgianul Christian Heinzmann, al carui mandat a fost scurtat de la 4 ani la 12 luni a parasit compania, functia fiind in prezent ocupata de Silvia Columb” . Precizarea era ca “Potrivit surselor CAPITAL, la finele săptămânii trecute, membrii Consiliului de Administrație al Tarom au hotărât să nu-i mai prelungească mandatul CEO-ului, Christian Heinzmann” si erau citate “surse din Ministerul Transporturilor” (vezi aici). De fapt, nu era Volga ci era bicicleta, si nu i s-a luat, ci i s-a dat. Sursele din Ministerul Transporturilor – atentie Capital! – s-au dovedit a fi prost informate, vestea l-a obligat pe Heinzmann sa confirme pentru Evenimentul Zilei ca este in continuare in companie (traieste si e bine merci, carevasazica!). Si ca sa puna capac, cei care susurau impotriva lui Heinzmann, in special membrii marcanti ai consiliului de administratie au fost ei insisi azvarliti afara, adica schimbati peste noapte. Nu au plecat doar (vezi aici) ei, a plecat si dl Demetriade, cel care ar fi trebuit impus manager in locul lui Heinzmann – performanta de a fi fost manager in guvernarea Nastase cand TAROM era pe pierdere probabil a fost relevanta.
Batalie la baioneta, in public
Cum au continuat sicanele? Surse din interior pe care nu am motive sa le banuiesc de partizanat imi spun lucruri incredibile: boardul a fost nemultumit pana si de prezentarea lunara a rezultatelor companiei – prezentare care arata performanta in continua imbunatatire. Boardul ar fi ales sa “rada” inclusiv unul-doi consilieri apropiati de Heinzmann, dintre care cea mai deranjanta parea a fi femeia care ii asigura PR-ul. O alta sursa, de data aceasta publica, din varful companiei a acuzat ca “rezultatele bune sunt date de sezonalitate, nu de performantele managerului”, constituind o situatie rara in lumea civilizata: aceea in care boardul de supraveghere al companiei iese public sa il ia de ciuf pe manager, dar totusi nu il destituie, pentru ca, de fapt, nu are niciun motiv plauzibil. Apoi, Ministerul Transporturilor decide sa renunte la board, de asemenea fara a da motive concrete si clare, in afara de o conferinta de presa ce nu a lamurit prea multe lucruri Ca atare, motivele se pot doar banui – sunt probabil legate de scandalul public de la TAROM, care a bantuit mai multe publicatii economice deja de cateva luni bune. In final, pentru a adauga la confuzie, cei demise aleg sa nu mai explice nimic public – Marius Ghenea da o declaratie “la cald” confuza, pentru ca afla de decizie de la reporterul care il intreba, Dan Pascariu era sa intre intr-o emisiune la Realitatea TV, dar apoi a renuntat. Misterul se adanceste…Corporate governance, Romania style.
Cu alte cuvinte, ce sustinea o parte a boardului? “Managerul nu a indeplinit planul de management”. Ce spunea Heinzmann? „Datele financiare şi comerciale per ansamblu sunt îmbunătăţite, situaţia fluxului de numerar (cash flow) este mai bună deoarece am reuşit să refacem rezervele de numerar la nivelul începutului de an 2012, ceea ce ne permite încă un an de rezerve. Nu trebuie să uităm că la începutul anului ni s-au dat doar 12 luni de supravieţuire. Datorită măsurilor implementate, suntem acum în poziţia de a continua activitatea, ceea ce demonstrază că punerea în aplicare a planului de management dă rezultate”.
Bine, initial la fiecare cateva saptamani schimbarea lui Heinzmann era tot anuntata insistent “pe surse”. Apoi, premierul insusi s-a pronuntat in favoarea managerului, ca si noul ministru Ramona Manescu, dar tot nu s-a intamplat nimic si managerul era tot strans cu usa. De pilda, ministrul a instructat re-prelungirea mandatului la patru ani. Intre timp, tabara care ii este opusa spera sa castige meciul prin expirarea timpului, pana pe 19 noiembrie, cand ii expira si mandatul lui Heinzmann, daca cei care il sustin nu vor reusi prelungirea lui. Pentru ca intre timp, iarasi Romania style, OUG-ul de remunerare a acestor manageri private a fost modificat, Heinzmann nu va mai avea dreptul la un multiplu de 9 fata de salariul mediu din industrie ci doar la un multiplu de 6, deci CEO-ul ar putea, totusi, pana la urma sa fie silit sa plece din compania de stat. Ca circul sa fie complet, in timp ce omul anunta a nu a murit si Consiliul de Supraveghere este maturat (asta dupa ce se anunta din “surse ministeriale – vezi mai sus mentiunea Capital- ca lucrurile stau invers), se da un nou anunt chiar pe site-ul companiei prin care ministerul cauta CEO, COO si Director Financiar. CEO eu credeam ca exista si dl Heinzmann a fost laudat de premier si de Ministrul Transporturilor – ramane sa vedem cu ce rezultate in perioada imediat urmatoare. Cert este un lucru: taberele “combatante” au fost pentru un timp atat de indelungat intr-o cumpana, la egalitate de forte. De aceea, nu putem prognoza exact daca pana la urma Heinzmann va fi sau nu va fi facut ketchup.
Cum a fost inainte?
Putem insa face un mic remember: TAROM-ul a ajuns la pierderi de aproape 200 milioane de euro in 4 ani, inainte de venirea lui Heinzmann. In primul rand, desi TAROM-ul avea o multime de rute neprofitabile si nu a renuntat la ele – din motive de deservit aeroporturi regionale gen Baia Mare. In al doilea rand, rata de incarcare a avioanelor este sub cea de 75-80% care asigura profitabilitate – 67%, au fost pe rute interne, 66% in Orietenul Mijlociu, 54% pentru Europa de Sud-Est. In al treilea rand, doar 7% din biletele vandute de catre TAROM s-au vandut pe internet, fata de 90% rata de vanzare pe internet a biletelor apartinand companiilor low-cost (gen Wizzair), in schimb TAROM a vandut cele mai multe bilete (69%) prin intermediari . Nu am avut rabdare sa vad ce soacra, ce nevasta si care “baiat destept” asigura aceasta intermediere, dar ar fi interesant de aflat. In al patrulea rand, flota TAROM merge pe axa Washington-Toulouse cu trecere prin Moscova, deci si costurile de mentenanta cand ai o flota diferita, fistichie precum nuferii de la Giverny ai lui Claude Monet. In al cincilea rand, numarul avioanelor a crescut de la 20 la 25 in 2010, ca mai apoi sa se ajunga la 24 in prezent, desi incarcarea lor a scazut sau a stationat. Rezultatul? O simpla analogie ne arata situatia: Czech Airlines cu doar 1700 de angajati comparati la cei 2300 ai TAROM a avut 5 milioane de pasageri pe an, de doua ori mai mult fata de TAROM. Desteapta-te romane….
In acest context, rezultatele lui Heinzmann merita a fi mentionate prin comparatie cu ce se intampla-n trecut la TAROM. Omul nu a afectat calitatea serviciilor si nici numarul de angajati – costul cu locurile de munca sunt oricum 15% din total costuri. Asadar, pierderile au fost reduse cu 59 de milioane de lei, conform unui articol de analiza dintr-un cotidian financiar, cu performante greu de imaginat cu ceva timp in urma: gradul de incarcare al aeronavelor a devenit cu 8% mai mare in iunie 2013 decat in iunie 2012, iar imbunatatirea rezultatelor financiare este mai buna cu 56% in primul semestru 2013 comparativ cu 2012. Traficul a fost redus pe rutele care erau in pierdere si mai mare pe rutele performante. Dar capusele si larvele de matase erau, evident, nemultumite si foarte, foarte flamande. Deci, fojgaiala a continuat.
INTERVIURILE HotNews.ro