Cum se apara Europa de Rusia: Liderii UE au facut primul pas spre uniunea energetica

Arma energetica este cel mai eficient instrument de politica externa al Kremlinului in relatia cu multe state europene. Relatiile tot mai tensionate cu Rusia i-au determinat pe liderii europeni sa faca primul pas spre crearea unui mecanism de aparare in fata politicilor Moscovei: cei 28 de sefi de stat si de guvern din UE au adoptat in Consiliul European o declaratie politica esentiala pentru realizarea uniunii energetice. Ce inseamna acest pas si ce schimbari majore vom vedea?

Concluzia Consiliului European privind realizarea uniunii energetice reprezinta vointa politica a tuturor celor 28 de state. Ea e startul unui proces mai lung de realizare efectiva a uniunii energetice.

Care sint principalele prevederi ale acordului dintre sefii de stat si de guvern de la Bruxelles:

– proiectele de infrastructura energetica (mai cu seama interconectarile in ce priveste transportul gazelor naturale si al energiei electrice) trebuie accelerate. Interconectarile intre tari au rostul de a asigura realizarea efectiva a pietei energetice (export/import), dar si de a asigura surse alternative de alimentare pentru tarile care sint dependente intr-un grad inalt de un singur furnizor. Practic, cele mai interesate state ar trebui sa fie cele din centrul si estul UE, care depind (cu citeva exceptii, printre care si Romania) de importurile de gaze din Rusia

– asigurarea unei conformități depline cu dreptul UE a tuturor acordurilor referitoare la cumpărarea de gaze de la furnizori externi. Practic, in spatele acestei fraze intortocheate se ascunde un detaliu extraordinar de important: el va face imposibila prevederea care exista acum in unele contracte cu Gazprom si care spune ca gazul cumparat din Rusia de un stat sau o companie din UE nu poate fi exportat. Gazprom se prevaleaza acum de aceasta clauza existenta in unele contracte pentru a ameninta tarile sa nu exporte gazele cumparate din Rusia in terte tari (cazul Ucrainei, de exemplu). Dar o astfel de clauza incala dreptul UE, pentru ca incalca dreptul la proprietate: odata ce ai cumparat un bun, poti dispune de el conform propriei vointe.

– o mai mare transparenta a contractelor cu Rusia. Aici, vointa initiatorului Polonia a fost infrinta de rezistenta Germaniei. Polonia voia ca toate contractele comerciale incheiate de state sau companii europene cu furnizori externi sa fie transparente, in timp ce Germania si-a dorit confidentialitatea preturilor negociate. A cistigat partial Germania, pentru ca in declaratia finala a Consiliului European se arata ca „in ceea ce privește contractele comerciale de furnizare a gazului, trebuie garantată confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial”.

– posibilitatea ca mai multe state membre UE sa negocieze impreuna contractele cu furnizori externi (Gazprom, de pilda). Acum, Rusia isi impune usor punctul de vedere in negocierile individuale, dar o negociere cu un grup de state ar putea fi mult mai avantajoasa pentru acestea.

Ce se va intimpla mai departe? Comisia Europeana va transpune intr-un proiect legislativ concluziile politice de mai sus, iar proiectul isi va urma drumul birocratic in interiorul UE. Odata intrate in vigoare, prevederile vor duce la intarirea pozitiei statelor membre UE in negocierile cu Rusia pe contracte energetice.

Care e pozitia Romaniei? Klaus Iohannis a declarat la finalul lucrarilor Consiliului ca „România susţine puternic acest proiect”.

• Concluziile finale ale Consiliului European din 19-20 martie privind Uniunea Energetica (textul complet, sursa – Consiliul European)

UE se angajează să construiască o uniune energetică cu o politică prospectivă privind clima pe baza strategiei-cadru a Comisiei ale cărei cinci dimensiuni sunt strâns interconectate și se susțin reciproc (securitatea energetică, solidaritatea și încrederea; o piață europeană a energiei pe deplin integrată; eficiența energetică care contribuie la moderarea cererii; decarbonizarea economiei; cercetarea, inovarea și competitivitatea). Instituțiile UE și statele membre vor continua lucrările, iar Consiliul va prezenta un raport Consiliului European înainte de luna decembrie. Consiliul European va continua să ofere orientări.

Deși a evidențiat importanța tuturor dimensiunilor uniunii energetice, Consiliul European s-a concentrat astăzi asupra unora dintre aspecte și a făcut apel la:

a) accelerarea proiectelor de infrastructură, inclusiv interconectările, în special în ceea ce privește regiunile periferice, pentru energie electrică și gaze [1] pentru a asigura securitatea energetică și o piață internă a energiei funcțională;

b) punerea în aplicare deplină și asigurarea cu rigurozitate a respectării legislației existente în domeniul energiei;

c) consolidarea cadrului legislativ pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică și gaze; securitatea energetică poate fi consolidată de asemenea prin rețele solide, creșterea eficienței energetice și prin recurgerea la resurse interne, precum și la tehnologii sigure și durabile cu emisii reduse de dioxid de carbon;

d) asigurarea unei conformități depline cu dreptul UE a tuturor acordurilor referitoare la cumpărarea de gaze de la furnizori externi, în special prin consolidarea transparenței acestor acorduri și a compatibilității cu dispozițiile UE în materie de securitate energetică. În ceea ce privește contractele comerciale de furnizare a gazului, trebuie garantată confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial;

e) evaluarea opțiunilor pentru mecanisme voluntare de agregare a cererii, în deplină conformitate cu normele OMC și ale UE în materie de concurență;

f) dezvoltarea unei structuri a pieței mai eficace și flexibile care ar trebui să se asocieze cu îmbunătățirea cooperării regionale, inclusiv cu țările învecinate, și să contribuie la integrarea energiei din surse regenerabile, asigurând, în același timp, compatibilitatea intervenției publice cu piața internă și respectarea dreptului statelor membre de a decide asupra propriului mix energetic. Acest lucru va facilita furnizarea de energie la prețuri accesibile pentru gospodării și industrie;

g) revizuirea și dezvoltarea legislației legate de reducerea emisiilor, de eficiența energetică și de energia din surse regenerabile care să stea la baza obiectivelor asupra cărora s-a convenit pentru 2030; dezvoltarea unui sistem de guvernanță fiabil și transparent;

h) dezvoltarea unei strategii tehnologice și de inovare în domeniul energetic și climatic, inclusiv, de exemplu, în ceea ce privește noua generație de surse regenerabile de energie, stocarea energiei electrice și captarea și stocarea dioxidului de carbon, îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul locuințelor, precum și transporturile durabile;

i) utilizarea tuturor instrumentelor de politică externă pentru a stabili parteneriate strategice în domeniul energiei cu țări producătoare și de tranzit tot mai importante, în special cu scopul de a promova securitatea energetică, asigurând totodată că suveranitatea și drepturile suverane ale statelor membre de a explora și a dezvolta propriile resurse naturale sunt respectate.

Consiliul European sprijină o coordonare fermă a acțiunilor printr-o diplomație europeană activă în domeniul climei în perspectiva COP21 de la Paris, în conformitate cu obiectivul ambițios stabilit de Consiliul European din octombrie 2014, astfel cum se reflectă în contribuția adusă recent de UE și de statele sale membre. Acesta îndeamnă toate părțile în măsură să facă acest lucru, inclusiv marile economii, să își trimită contribuțiile până la sfârșitul lunii martie. Este necesar, de asemenea, să se intensifice activitatea cu privire la soluții privind finanțarea, transferul de tehnologie și consolidarea capacităților, care reprezintă puncte-cheie în vederea ajungerii la un acord ambițios la Paris.

[1] Recentul acord dintre Franța, Portugalia, Spania, Comisie și BEI reprezintă un pas binevenit în direcția îndeplinirii până în 2020 a obiectivului de interconectare de 10 % a rețelelor de energie electrică; acordul statelor baltice de a trece la funcționarea sincronizată a rețelelor statelor membre în cadrul rețelei continentale europene contribuie și el la consolidarea securității energetice, în aceeași măsură cu lucrările Grupului la nivel înalt pentru conectarea rețelelor de gaze în Europa Centrală și de Sud-Est. În acest context, se încurajează crearea de către Comisie a unor grupuri regionale la nivel înalt care să includă toți actorii-cheie relevanți, pentru a asigura monitorizarea periodică a progreselor înregistrate în selectarea și finanțarea proiectelor de interes comun.