Cum sfidează Kosovo Occidentul, refuzând să renunțe la o măsură care a dus la proteste violente

Kosovo va sfida apelurile țărilor occidentale, care au cerut o amânare cu 10 luni pentru implementarea unei măsuri ce îi obligă pe sârbii kosovari ale căror mașini au plăcuţe de înmatriculare emise în Serbia să le înlocuiască cu plăcuţele Republicii Kosovo, scrie Reuters. Decizia a fost întâmpinată cu o rezistență puternică și a generat proteste violente în nordul țării.

Hotărârea ca Kosovo să nu dea curs apelurilor statelor occidentale privind o amânare a implementării măsurii ca etnicii sârbi să îşi schimbe plăcuţele de înmatriculare cu unele locale a fost anunțată marți de premierul kosovar Albin Kurti și ar putea agrava tensiunile etnice, conform Reuters.

Încercarea guvernului kosovar de a obliga minoritatea sa sârbă să-și schimbe vechile plăcuțe de înmatriculare de la mașini a fost întâmpinată cu o rezistență puternică în nordul Kosovo, unde trăieşte o minoritate sârbă. Poliţia kosovară a anunțat atunci că a fost ţinta unor focuri de armă, fără să se înregistreze răniţi, şi au fost ridicate baricade pe drumurile care duc în Serbia. Cele două puncte de trecere a frontierei au fost închise circulaţiei.

Statele Unite și Uniunea Europeană i-au cerut public premierului Albin Kurti să amâne cu 10 luni aplicarea măsurii și să evite tensiunile etnice. Guvernul le-a dat însă sârbilor termen de 60 de zile, de la 1 septembrie, pentru a obține noile plăcuțe de înmatriculare.

„Am amânat deja termenul limită. Ultima dată este 31 octombrie, când toți cetățenii kosovari care au plăcuțe vechi, care sunt o moștenire a erei Milosevic, vor putea să le transforme în altele legitime”, a susținut premierul kosovar Albin Kurti.

Potrivit acestuia, aproximativ 10.000 de şoferi ar trebui să-şi schimbe vechile plăcuțe de înmatriculare, care datează de dinainte de 1999, când Kosovo era încă o provincie a Serbiei.

Se crede că peste 13.000 de persoane au murit în timpul războiului din 1998-1999 din Kosovo, când provincia sudică făcea încă parte din Serbia, sub conducerea lui Milosevic. Kosovo și-a declarat independența în 2008, dar aproximativ 50.000 de etnici sârbi care trăiesc în nordul provinciei refuză să recunoască autoritatea Pristinei și sunt în continuare controlați de Serbia.

NATO, care are aproximativ 3.700 de trupe de menținere a păcii la sol, a îndemnat ambele țări să găsească o soluție și să nu creeze alte tensiuni într-o regiune deja afectată de tensiuni etnice.

„Se așteaptă vremuri dificile pentru poporul nostru și ar fi o nebunie pentru mine să prezic ceva”, a spus președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, întrebat ce se va întâmpla la 1 noiembrie, când termenul limită se va încheia.