​Cum vad niste orbi un elefant? Intrand in dialog. Despre un inceput de an universitar „ca la carte”

​Am fost ieri la Litere, programul de studii Comunicare si Relatii publice, in Bucuresti. In amfiteatrul Balcescu (si in absenta bustului lui Nicolae) s-a deschis anul universitar. Ora 13. Este clar ca nu avea cum deveni o „stire”. Studentii au contat si li s-a vorbit in pilde. Niciun scandal nu a umbrit ceremonia, niciun animal nu a fost ranit in timpul intalnirii si nici nu au urmat „scene care v-ar putea afecta emotional”. Uite ce-am auzit:

Prorectorul Universitatii din Bucuresti, Profesor dr. Liviu Papadima:

„Se vorbeste despre faptul ca trebuie sa fiti pregatiti pentru campul muncii. In Universitatea din Bucuresti ne lipsesc facultatile care ne-ar putea ridica pozitia in ranking-urile internationale: medicina, studiile economice, Politehnica. Aici nu va invatam sa faceti drumuri sau poduri, caci nu suntem la Politehnica. Nici ASE nu suntem, sa va faceti contabili. Si nici Medicina, ca sa va facem sanatosi la trup. Dar cred ca mai mult decat toate astea, la Litere-Comunicare, va ajutam sa descoperiti societatea in care traiti, o lume cu o comunicare stridenta, cu relatii publice brutale. Incercam sa intelegeti cum este sa fii altfel intr-o societate ca a noastra si sa incerci, cu mijloace inteligente, sa o indrepti.”

Conferentiar dr. Laura Mesina:

„Da, nu va facem contabili sau medici, dar sa te educi pe tine insuti inseamna sa-i educi pe ceilalti, pe “client” si pe aproapele tau. Lucrul acesta te face pedagog al societatii. Sa vezi lucrurile pe care altii nu le vad te face filosof al societatii, si, de ce nu, daca stii sa-l asculti pe Celalalt, devii psiho-sociolog al lumii noastre. Este putin? Eu nu cred.”

Prodecanul Facultatii de Litere, conferentiar dr. Cristina Bogdan:

„Eu va voi reaminti Parabola orbilor, din „Cercul mincinosilor” al lui Jean-Claude Carriere. Printr-un sat de orbi trece un elefant. Orbi fiind, satenii percep fiecare intr-un mod diferit elefantul. Unii ii pipaiau trompa, altii picioarele, ceilalti urechile sau coada. Realitatea era una: elefantul, dar, in fapt, felul in care fiecare „a vazut” elefantul, ii conducea spre galceava. Dialogul, numai el va da coerenta, vedeti elefantul in intregimea lui si-atunci scandalul dispare. Sa nu uitati dialogul dintre voi si cu profesorii vostri in toti acesti 3 ani care va asteapta.”

Conferentiar dr. Alexandra Craciun:

Pe Madison Square, in raiul advertising-ului, un orb cersea. „Sunt orb” spune biletul pe care-l tinea in mana. Si nu a primit niciun craitar zile intregi. Un tip din publicitare ii ia biletul si-i adauga: E primavara!. Noul ad: „E primavara si sunt Orb!” I-a adus omului atatia bani cati nu credea vreodata. Da, brand-ul e o „cutie” in capul consumatorilor. Si nu-i putin lucru sa umbli la cutiutele celorlalti. Asta-i rostul nostru.”

Conferentiar dr. Costin Popescu, directorul Departamentului de Stiinte ale Comunicarii:

„Exista o invazie de creativi, dar v-as vorbi despre ce inseamna sa fii creator. Industria PR-ului, a publicitatii, a marketingului arata spre creativ, ca spre un mecanism care traieste in „fulguratie”, care te surprinde o „clipa”. Or, priviti spre publicitatea la bere. Industria creativa a berii s-a cantonat in „bere si fotbal”. Campionatul cutare se potriveste cu berea asta, celalalt cu alta. Traieste clipa c-o bere la un meci de fotbal. Creatorul are o istorie a lui: efort, sacrificiu, demersul sau e de durata si, da, include atat esecul, cat si succesul. Nimic nu va mai fi la fel, daca veti fi creatori. „No roof but the sky, no walls but the wind. And some men get to call it home”. Hei, cum va suna asta?