Curtea Supremă a SUA a început judecarea cazului care ar putea duce la falimentarea marilor rețele de socializare

Curtea Supremă a Statelor Unite a început marți audierile la un caz care protejează marile companii online de o gamă largă de procese despre care giganții social media afirmă că ar putea duce chiar la falimentarea lor, relatează Reuters.

Cazul este legat de un proces între YouTube și familia unui student american împușcat fatal în 2015 în timpul unui atac al jihadiștilor islamiști la Paris.

Curtea Supremă judecă apelul formulat de familia lui Nohemi Gonzalez, o studentă în vârstă de 23 de ani de la California State University din Long Beach care studia într-un schimb de experiență în Franța când a fost ucisă în timpul atacului de la sala de spectacole Bataclan.

Speța a ajuns pe masa judecătorilor constituționali americani după ce o instanță inferioară a respins acțiunea intentată de familie împotriva YouTube, platformă cumpărată de Google în 2006.

Atât Google cât și YouTube sunt deținute de Alphabet Inc, a cincea cea mai mare companie din lume.

Judecătorul care a respins cazul intentat de familia lui Gonzalez a invocat Secțiunea 230, o prevedere din Legea privind Decența Comunicațiilor adoptată în 1996 și care protejează companiile online de răspunderea juridică legată de conținutul postat de utilizatorii lor.

Cum a ajuns atacul de la Bataclan pe masa Curții Constituționale a SUA

Acest caz marchează prima examinare de către Curtea Supremă americană a prevederii în cauză, care a devenit tot mai controversată în ultimii ani în Statele Unite.

Familia lui Gonzalez acuză că Youtube, prin algoritmii săi, a recomandat nelegal anumitor utilizatori înregistrări video ale grupării teroriste Statul Islamic (ISIS) care a revendicat atacul în urma căruia au murit 130 de persoane.

Acțiunea în instanță depusă de familia studentei susține că recomandările YouTube au contribuit la răspândirea mesajului ISIS și au ajutat organizația teroristă să recruteze noi luptători jihadiști.

Plângerea a fost înaintată în virtutea Legii Anti-Terorism din SUA care le permite americanilor să ceară despăgubiri legate de „un act de terorism internațional”.

Google și marile companii online, în special rețelele de socializare, spun că o victorie a reclamanților ar putea declanșa un val de procese împotriva lor și ar răsturna complet modul în care internetul așa cum este el cunoscut astăzi funcționează.

Numeroase site-uri web și companii social media folosesc algoritmi asemănători cu cei ai YouTube pentru a le afișa utilizatorilor lor informații personalizate relevante pentru ei, indiferent că este vorba de filme, melodii, rezultate de pe motoarele de căutare sau oferte pentru locuri de muncă și publicitate.

Aceste companii susțin că speța reprezintă o amenințare la adresa libertății de exprimare deoarece le-ar forța să înlăture de pe platformele lor orice conținut care ar putea fi considerat controversat.

O lege extrem de controversată în Statele Unite

Secțiunea 230 protejează companiile online ca Youtube, Facebook, Twitter sau Instagram prin faptul că stipulează că acestea nu pot fi tratate ca un „publisher”, ca de exemplu o organizație de presă care publică un ziar.

Criticii legii spun însă că ea a fost folosită mult prea des de către companii pentru a evita să fie trase la răspundere pentru răul pe care l-au provocat în afara mediului online.

În Statele Unite numeroși activiști și politicieni de stânga au condamnat răspândirea dezinformărilor și a discursului care incită la ură pe aceste platforme. Însă ele au fost criticate virulent și din zona conservatoare, care acuză că este cenzurată de ele sub pretextul „moderării de conținut”.

Administrația președintelui Joe Biden a vorbit despre necesitatea reformării Secțiunii 230 și a făcut apel la Curtea Supremă să preia cazul familiei Gonzalez, care acuză Youtube că a oferit „sprijin material” ISIS.

Instanța inferioară a respins cazul, argumentând că Secțiunea 230 protejează Google de a fi trasă la răspundere pentru conținutul distribuit de Statul Islamic pe platforma sa și concluzionând că algoritmii YouTube nu au favorizat videoclipurile postate de organizația teroristă.