Sari direct la conținut

Curtea Suprema si-a motivat decizia de retrimitere a dosarului Zambaccian la DNA

HotNews.ro

Judecatorii Curtii Suprema au explicat, in motivarea deciziei de returnare a dosarului Zambaccian, ca efectele deciziei Curtii Constitutionale produc efecte in viitor, in toate cauzele aflate in curs de solutionare, nu si in cele definitiv solutionate, informeaza NewsIn.

„Sintagma <> presupune ca aceastea nu au efect asupra cauzelor definitiv solutionate, intrate sub autoritatea lucrului judecat, ci numai in cauzele ce se vor solutiona in viitor, cauze aflate in curs de judecata pe rolul instantelor ori cu care acestea vor fi investite ulterior publicarii deciziei”, se arata in motivarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ).

Judecatorii acestei instante au mai aratat ca decizia definitiva prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi sau a unei ordonante putea constitui temei legal pentru rejudecarea unei cauze.

Curtea Suprema a mai retinut faptul ca, in dosarul Zambaccian, Curtea Constitutionala a statuat ca dispozitiile art.23 alin .(2) si (3) din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, republicata, sunt neconstitutionale.

Judecatorii mai arata, in decizia de retrimitere la parchet a dosarului Zambaccian, ca hotararea Curtii Constitutionale fata de exceptia invocata are efect pentru viitor dar si pentru cauza in care exceptia a fost invocata.

„Inalta Curte apreciaza ca efectul deciziei de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate este imediat si nemijlocit in cauza in care a fost admisa – de altfel, in respectiva cauza Curtea Constitutionala anexand, de indata dupa motivare, decizia pronuntata in dispozitivul acesteia figurand mentiunea „definitiva si general obligatorie”, a mai retinut ICCJ.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis, pe 18 octombrie, exceptia invocata de avocatii lui Adrian Nastase si a decis trimiterea dosarului Zambaccian, in care fostul premier este acuzat de fapte de coruptie, pentru refacere, la Directia Nationala Anticoruptie (DNA). De asemenea, instanta a decis ridicarea sechestrului asigurator asupra bunurilor familiei Nastase.

Ancheta in cazul Zambaccian a fost inceputa de DNA (fost PNA) in 2004, la sesizarea Monei Musca, pe atunci membru in Comitetul National de Conducere al Aliantei D.A.

Potrivit sesizarii, Adrian Nastase ar fi cumparat, in martie 1998, un teren situat pe strada Zambaccian de la fostul deputat PDSR Gabriel Bivolaru (condamnat pentru fraudarea Bancii Romane de Dezvoltare), la un pret reprezentand o valoare de 25 de ori mai mica decat valoarea reala a terenului si pe care s-a construit un imobil cu cateva etaje.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro