Cuvintele conteaza: "Psihologia poporului roman" este un text esentialist, chiar si fara o teorie esentialista

Textele de popularizare a stiintei sunt materie prima pentru gandurile cititorilor si pentru argumentele acestora, aducand autoritatea stiintei in discutiile cotidiene. Un text despre „cum sunt romanii” ofera cititorilor afirmatii ce vor functiona apoi ca justificari, in numele stiintei, pentru opinii politice sau chiar pentru judecarea unor indivizi ca fiind normali sau anormali. Articolul publicat de Daniel David in revista Sinteza poate sa nu provina din optiuni teoretice esentialiste, asa cum observa chiar autorul. Textul insusi este insa cat de poate de esentialist si functioneaza ca atare in reflectiile cititorilor observabile prin comentariile online, oferind descrieri cu aspect cert, factual si general, legitimare stiintifica si un mod clar de utilizare despre „cum sunt romanii” la suprafata si in profunzime.

Articolul publicat in revista Sinteza de colegul Daniel David a starnit o dezbatere publica incinsa (David, 2015a). De exemplu, Raluca Pantazi scrie: „concluziile apartin unuia dintre cele mai importante studii din ultima suta de ani” (Pantazi, 2015); dimpotriva, Redactia CriticAtac denunta cercetarea ca un caz de „impostura intelectuala” (Redactia CriticAtac, 2015). Colegul Radu Umbres critica argumentatia (mai precis, lipsa trimiterilor la argumente empirice, acestea nefiind inca publicate), precum si termenii alesi de Daniel David – mai ales invocarea „poporului”, „psihologiei romanilor” si „profilului psihologic al romanilor” (Umbres, 2015).

Cuvintele conteaza. Ele sunt materia prima a gandurilor si argumentelor noastre. Astfel, chiar daca Daniel David observa, pe buna dreptate, ca optiunile sale teoretice nu sunt esentialiste, totusi textul sau este esentialist. O fraza de prevenire inserata fie la inceput, fie la sfarsit, nu compenseaza doua pagini scrise esentialist. De altfel, putem si sa numaram: Daniel David observa, in douazeci de cuvinte, ca „profilul psihologic al romanilor este unul statistic, care nu poate fi aplicat la un individ”. Apoi urmeaza o mie si cincisprezece cuvinte in cele doua sectiuni care descriu cum sunt romanii atat la suprafata, cat si in profunzime.

Articolul publicat in Sinteza nu contine cifre, fiind un articol de popularizare supus exigentelor de simplificare ale redactiei. Totusi, prezentarea profilului contine o estimare numerica: „Intr-adevar, romanii au un nivel crescut de religiozitate si vad religia ca foarte importanta in viata lor (au incredere foarte mare in biserica). Desi sunt foarte increzatori in dezvoltarea stiintifica (ex. in dezvoltare tehnologiei; in universitati), daca stiinta s-ar ciocni cu religia, 50,2% dintre romani ar alege religia”. Cum se face ca acest 50,2% a fost ales de autor pentru a argumenta importanta religiei pentru romani? Zecimala ofera o precizie iluzorie, data fiind marja de eroare; oricum, rezulta ca o proportie foarte mare de romani ar alege stiinta sau sunt indecisi. Este departe de a fi o estimare care sa justifice afirmatia „romanii (…) vad religia ca foarte importanta in viata lor”. Nu este locul sa discutam aici distributia religiozitatii in populatia Romaniei. Putem observa insa ca aceasta selectie a unicului procent din sectiunea „Cum suntem si de ce am ajuns asa” este un semn al lipsei oricarei importante acordate de Daniel David diferentelor intre tipurile de romani. Intr-adevar, exista articole stiintifice si de popularizare care invoca trasaturile dominante statistic si valorile medii ale unor populatii pentru a formula generalizari largi – dar existenta lor nu justifica un text compus exclusiv din generalizari privind romanii. Nu e musai sa repetam greselile altora. Daca articolul din Sinteza ar fi inclus fie si cateva descrieri concrete ale variabilitatii populatiei Romaniei, de exemplu privind raspunsurile cele mai controversate, mesajul implicit al textului ar fi fost foarte diferit. Esentialismul textului (nu al teoriei) provine din aceasta absenta totala a oricarei ilustrari a diferentelor existente in populatia Romaniei.

Am aflat mai tarziu, din raspunsul oferit de Daniel David, ca profilul psihologic al romanilor este realizat, cel putin partial, prin comparatia cu valorile medii ale respondentilor din Statele Unite (David, 2015b): „Simplu spus, pentru a intelege „cum sunt romanii” am comparat atribute psihologice ale romanilor (in esantioane reprezentative national si/sau de convenienta) cu cele ale altor popoare/culturi/tari, comparatia de referinta fiind cea cu SUA. Am ales SUA deoarece este unul din modele de referinta pentru democratiile lumii moderne, o tara la care ne raportam frecvent ca model”. Aceasta optiune privind calcularea profilului psihologic ca un profil relativ, prin comparatie, nu apare deloc in textul initial. De exemplu, aflam in Sinteza ca „O trasatura cardinala a romanilor este neincrederea in oameni”. Ar trebui sa citim aici ca „romanii au in medie mai putina incredere in oameni decat americanii”? Cele doua mesaje sunt foarte diferite. Comparatia face cat o mie de cuvinte.

Invocarea unor trasaturi de adancime este si mai tulburatoare. Daniel David observa: „Profilul psihologic de adancime, potentialul pe care il avem, este unul la nivelul altor tari/culturi moderne si democratice, astfel incat, prin prisma acestui profil, romanii sunt perfect integrabili in lumea moderna (UE, NATO, etc.).(…) Astfel, avem potential ridicat (ex. comparabil cu francezii si britanicii) pentru inteligenta cognitiva/emotionala, creativitate si invatare.” Rezulta oare de aici ca alte populatii nu sunt integrabile in lumea moderna si nu au potential ridicat pentru inteligenta cognitiva/emotionala, creativitate si invatare? Oare carei populatii ii lipsesc aceste trasaturi psihologice profunde? Din nou: indiferent de optiunile teoretice ale autorului, cuvintele scrise (si repetate) ivesc conexiuni cu discursurile esentialiste privind inegalitatea dintre popoare.

Ce ii lipseste articolului din Sinteza pentru a sustine o discutie constructiva despre diversele opinii, valori si actiuni tipice ale romanilor – inclusiv cele dominante? Pe scurt: ilustrarea convingatoare a diferentelor dintre romani – sau, si mai bine, creionarea unei tipologii a populatiei. Mediile sa ramana, daca asa e proiectul; sa ramana si comparatia cu Statele Unite, dar sa stim si noi. Este important mai ales sa fie evitat esentialismul textului (si al gandurilor cititorilor) prin invocarea clara, cu cateva exemple, a faptului ca multi romani sunt altfel decat… multi romani.

Referinte

David, D. (2015a). Despre psihologia romanilor. Sinteza. Disponibil la http://revistasinteza.ro/despre-psihologia-romanilor/
David, D. (2015b). Despre psihologia romanilor. Avanpremiera II a lucrarii Psihologia poporului roman (de Daniel David). Disponibil la https://danieldavidubb.wordpress.com/2015/03/25/despre-psihologia-romanilor-avanpremiera-ii-a-lucrarii-psihologia-poporului-roman-de-daniel-david/
Pantazi, R. (2015). Psihologia Poporului Roman. Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim. HotNews.ro. Disponibil la http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19787285-psihologia-poporului-roman-concluziile-unei-cercetari-facute-data-100-ani-cum-suntem-cum-credem-suntem-cum-vrem-fim.htm
Redactia CriticAtac. (2015). Un caz recent de impostura intelectuala. CriticAtac. Disponibil la http://www.criticatac.ro/27606/caz-recent-de-impostur-intelectual/
Umbres, R. (2015). Ce e gresit in psihologia „psihologiei poporului roman.” HotNews.ro. Disponibil la http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-19931889-gresit-psihologia-psihologiei-poporului-roman.htm

Cosima Rughiniș este profesoara universitara in Departamentul de Sociologie din Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii din Bucuresti.

Cuvintele conteaza: "Psihologia poporului roman" este un text esentialist, chiar si fara o teorie esentialista

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”