De ce a fost oferta Petrom un eşec aşteptat

Oferta Petrom s-a dovedit un eşec. Brokerii consideră că decizia guvernului de a scoate pe piaţa de capital un pachet de 9,84% din acţiunile Petrom a fost un insucces pentru că s-a desfăşurat într-o perioadă tensionată din punct de vedere financiar. În timpul ofertei, subiectul de prima pagină în ziarele economice a fost evitarea falimentului Greciei şi găsirea unei soluţii de către UE. Din punct de vedere al Guvernului, Basescu are dreptate. Din punct de vedere al Bursei, nu.

Brokerii spun că investitorii erau foarte greu de convins să vină într-o ţara din zonă până la calmarea apelor.

“Cred că oferta Petrom s-a desfăşurat într-o perioadă prea puţin potrivită pentru a avea succes. Preţul minim cerut ( 0,3708 lei pe acţiune n-red.) nu poate fi considerat mare prin prisma analizei fundamentale, însă în contextul tensionat al ultimelor săptămânii ar putea să fi fost prea puţin atractiv pentru investitorii instituţionali interesaţi de oferta Petrom”, explică Alin Brendea, director de operaţiuni la Prime Transaction.

La rândul sau, preşedintele Traian Băsescu a recunoscut luni seară într-un interviu la TVR că această ofertă a fost un eşec, dar consideră că mult mai important era aflarea preţului correct.

„A fost un eşec. Pe piaţă a fost un eşec. Pentru noi a fost, să spunem, nu ce ne-am dorit, dar a fost soluţia corectă. Aici am văzut dezbateri publice care ar fi fost preţul la care s-ar fi vândut”, a declarat preşedintele Traian Băsescu la TVR.

Ruşii de la Renaissance Capital – compania care a condus consorţiul care s-a ocupat de intermedierea ofertei Petrom – dă vină pe Guvern pentru insucces, considerând că preţul minim al ofertei a fost prea mare şi nu au avut acces la toate datele pentru a pregăti acţiunea.

Pe de altă parte, oficialii guvernamentali apreciază că preţul oferit pentru titlurile Petrom a fost prea mic şi consideră că acestea nu trebuiau vândute în orice condiţii. Pentru Guvernul român a fost important să bifeze lansarea ofertei, care era cuprinsă în memorandumul semnat cu FMI.

„Guvernul nu a acceptat alt preţ decât preţul mediu în ultimele 12 luni, care oricum includea un bonus, pentru că preţurile acţiunilor Petrom pe bursă de la Bucureşti a fost de 0,39 de lei, iar Guvernul a cerut 0,3708 lei. Decizia a fost să nu scădem sub acest preţ, pentru că România nu trebuie confundată cu ţările care sunt nevoite să-şi vândă activele pentru a-şi putea plăti salariile şi pensiile”, a mai spus Băsescu.

Analiştii consideră că ofertă Petrom ar fi trebuit amânată pentru a nu fi influenţată de climatul internaţional, însă consultanţii selectaţi nu puteau face acest lucru pentru că statul trebuia să respecte calendarul impus de FMI. Pe de altă parte şi durata ofertei a fost scurtă şi nu a fost suficient timp pentru promovarea ei.

Brokerii apreciază că statul român ar putea obţine un preţ mai bun pentru acţiunile Petrom într-o conjuctură favorabilă, iar viitoarele oferte de pachete de acţiuni deţinute de stat ar putea să îşi găsească cumpărători la preţuri acceptabile.

”Ţinând cont de dimensiunea ofertei nu putem vorbi de un eşec de acelaşi gen pe piaţa românească. Evident nu este o ştire bună pentru piaţă, însă decisiv va fi dacă statul îşi va menţine determinarea de a folosi piaţa de capital ca mijloc pentru vânzarea deţinerilor. În viitorul apropiat piaţa bursieră autohtonă ar putea găsi puncte de sprijin în îmbunătîţirea situaţiei macroeconomice precum şi dintr-o aşteptată liniştire a climatului internaţional. În astfel de condiţii cresc semnificativ şansele ca viitoarele pachete ale statului român să îşi găsească cumpărători la preţuri acceptabile”, precizează Alin Brendea, director de operaţiuni la Prime Transaction

• Cifrele ofertei Petrom

Acţiunile Petrom au scăzut în perioada 11-22 iulie-care a fost perioada ofertei publice de vânzare- cu 6,32%, iar faţă de preţul maxim al ofertei a fost o depreciere de 22,27%.

Indicele BET, care caracterizează cele mai lichide zece companii listate la Bursa de Valori bucureşti, s-a depreciat în perioada ofertei cu 3,27%, iar indicele energetic BET – NG cu 4,9%.

Pretul maxim anunţat de stat pentru vânzarea pachetului de 9,89% a fost de 0,46 lei/titlu, iar preţul minim de vânzare a fost stabilit la 0,3708 lei/titlu. La preţul maxim oferta era evaluată la 600 milioane euro, iar la preţul minim statul ar fi încasat pentru tot pachetul 490 milioane euro.