De ce România este atât de sensibilă la șocul german? (analiză)
Deși România are cea mai mică pondere a valorii adăugate brute în exporturile germane și cererea finală, ea este afectată destul de puternic în cazul unui șoc economic în Germania, arată o analiză a celor de la Erste Group.
Unul dintre motive este acela că lanțurile valorice ale producției de mașini din România furnizează componente cu valoare adăugată scăzută. Furnizorii români sunt mici și mai puțin integrați în lanțurile valorice și din cauza distanței geografice. Astfel, e firesc ca producția germană, atunci când cererea scade, să reducă comenzile date furnizorilor mai puțin importanți și mai îndepărtați, pentru a economisi și costurile.
În cazul unui șoc de -0,5% (trimestru la trimestru) al PIB-ului german, Cehia ar fi cea mai afectată țară, urmată de România (unde șocul ar fi totuși resorbit rapid). Pentru Polonia și Slovacia, impactul vine cu o întârziere de un trimestru iar absorbția șocului va fi mult mai lentă decât în România sau Ungaria.
Performanța exporturilor germane pare astfel să fie de o importanță deosebită pentru regiune. Din această perspectivă, încetinirea recentă a creșterii exporturilor germane este un factor negativ pentru dezvoltarea Europei Centrale și de Est, arată analiza.
Economia germană s-ar putea contracta în trimestrul al treilea, în condiţiile în care industria este în recesiune iar consumul privat are o contribuţie limitată la creşterea economică, a anunţat luni Banca centrală a Germaniei (Bundesbank) în buletinul lunar de conjuncturăCea mai mare economie a Europei a trecut printr-o scurtă recesiune la începutul anului şi a înregistrat o creştere zero în trimestrul al doilea. În aceste condiţii, o contracţie în perioada iulie-septembrie ar însemna al patrulea trimestru consecutiv în care Germania a înregistrat o creştere negativă sau stagnare.
În 2022 România a exportat mărfuri de 18,24 miliarde euro și a importat de 22,4 miliarde euro.