De unde se inspiră Coaliția cu creșterile de taxe: Raportul Băncii Mondiale / Ce spune documentul

Coaliția continuă discuțiile pe tema majorărilor de taxe. Încă nu s-au luat decizii, dar mare parte dintre măsuri au la baza raportul comandat de la Banca Mondială.

Raport Banca Mondiala privind propunerile de creșteri de taxe – Document – click pentru a deschide

Pe lângă creșterile de taxe mai există și unele propuneri de reduceri de cheltuieli bugetare, precum eliminarea tichetelor de vacanță și altele. HotNews.ro a scris recent un material pe tema.

Revenind, raportul Băncii Mondiale nu reprezintă decât o recomandare. Ce măsuri vor fi luate depinde fix de dorința Coaliției.

Precizăm că măsurile de mai jos sunt pe masa discuțiilor.

Ce creșteri de taxe sunt recomandate în raportul Băncii Mondiale

1. “Eliminarea impozitului pe tranzacțiile de vânzare a proprietăților rezidențiale și înlocuirea acestuia cu un impozit de 10% pe câștigurile de capital, eventual cu o sumă de scutire moderată pentru proprietățile ocupate de proprietari.

Impozitul pe câștigurile de capital ar trebui să fie pus în aplicare în perspectivă, aplicându-se doar proprietăților achiziționate după data anunțării reformei. Deși reduce veniturile, acest lucru evită necesitatea de a reevalua toate proprietățile.

O cotă de impozitare de 10% pentru câștigurile de capital obținute printr-un intermediar (de ex. un fond de investiții) și nu se va continua cu reforma anunțată a cotei divizate de 1%/3%, care este concesivă.

Acest lucru va menține neutralitatea între investițiiledirecte și cele intermediate în acțiuni, în timp ce reforma anunțată ar avea ca rezultat acordareaunui avantaj fiscal semnificativ pentru investițiile intermediate, spre deosebire de cele directe”.

2. Dividendele: impozitare de 10%

“Creșterea cotei de impozitare a dividendelor la 10% pentru a se alinia la impozitarea majorității celorlalte forme de venituri din capital.”

Reamintim că anul trecut s-a majorat impozitarea dividendelor de la 5% la 8% prin OG 16/2022.

3. Reducerea pragului la microîntreprinderi la 250.000 euro de la 1 ianuarie 2024

O altă propunere este reducerea pragului de eligibilitate pentru regimul microîntreprinderilor pentru a egala pragul TVA (în prezent de 88.500 euro).

“Pentru ca întreprinderile să aibă timp să se adapteze, aceastăreformă ar putea fi pusă în aplicare etapizat, începând cu reducerea deja convenită la 500.000 EUR de la 1 ianuarie 2023, apoi la 250.000 EUR de la 1 ianuarie 2024 și ajungând la pragul TVA (ajustat la inflație) la 1 ianuarie 2025. Pragurile de înregistrare a microîntreprinderilor și de înregistrare în scopuri de TVA trebuie apoi să rămână aliniate”.

4. Limitarea divizării firmelor pentru a beneficia de regimul microîntreprinderilor

Banca Mondială mai vorbește și despre punerea în aplicare de norme suplimentare pentru a preveni divizarea artificială a întreprinderilor pentru a avea acces la regimul microîntreprinderilor.

De asemenea, propune și eliminarea posibilității de a deduce anumite cheltuieli din cifra de afaceri.

“Acest lucru va simplifica și mai mult regimul microîntreprinderilor și va reduce posibilitățile de evaziune fiscală.

Dacă se dorește, ar putea fi aplicată în schimb o sumă fixă de deducere (ca procent din cifra de afaceri).

Efectuearea unei reevaluări a cotei corespunzătoare de impozitare a cifrei de afaceri. Cota propusă de 1% implică o marjă de profit de aproximativ 6,25%, care este probabil să fie mai mică decât marja reală de profit a majorității microîntreprinderilor, ceea ce duce la un tratament fiscal preferențial pentru microîntreprinderi în comparație cu societățile care fac obiectul regimului obișnuit de impozitare a impozitului pe profit”.

5. Eliminarea plafonului CAS la PFA

O altă măsură: echivalarea impozitării salariaților și a lucrătorilor independenți prin eliminarea plafonului CAS aplicat în prezent lucrătorilor independenți.

“O opțiune alternativă ar fi aplicarea unui plafon de CAS atât pentru salariați, cât și pentru lucrătorii independenți – deși trebuie evaluate și eventualele implicații asupra drepturilor de pensie”, spune BM.

6. Eliminarea cotelor reduse de TVA

Pe termen scurt, spune Banca Mondială, România trebuie să ia în considerare eliminarea cotelor reduse care au fost introduse în scopuri nedistributive, cum ar fi cotele reduse pentru mâncarea din restaurante, cazarea, cărți, ziare, reviste, muzee, grădini zoologice, grădini și parcuri.

“Aceste cote reduse au un impact distributiv negativ, denaturează deciziile de consum, costurile cu veniturile și este puțin probabil să fie un mijloc eficient de abordare a oricăror obiective sociale sau culturale”, se arată în document.

• “Pe termen mai lung, și cu siguranță nu înainte de încheierea actualei crize a prețurilor la alimente și energie, trebuie să se ia în considerare o extindere suplimentară a bazei de impozitare în legătură cu cotele reduse care au fost introduse în scopuri distributive, inclusiv cota redusă pentru alimente, produse farmaceutice, aprovizionarea cu apă și energie termică”.

„Cu toate acestea, pentru a se asigura că gospodăriile sărace nu sunt dezavantajate de astfel de reforme, trebuie să se pună în aplicare în același timp transferuri de numerar specifice pentru a compensa pe deplin gospodăriile cele mai sărace. Această reformă ar trebui să se bazeze pe un model de microsimulare, pentru a identifica acoperirea necesară a transferurilor în numerar în comparație cu transferurile de asistență socială existente”, menționează sursa citată.

7. Eliminarea excepțiilor de la construcții, agricultură, industria alimentară și IT

Banca Mondială mai propune și eliminarea scutirilo pentru lucrătorii din agricultură, construcții și sectorul de tehnologia informației (IT).

De asemenea, mai vorbește și despre reducerea sarcinii totale impuse lucrătorilor cu venituri mici din cauza contribuțiilor substanțiale la sănătate și pensii, fie prin:

• Eliminarea contribuției de 10% pentru sănătate (finanțând în schimb asistența medicală prin impozitarea generală); sau

• Introducerea unui credit fiscal rambursabil pentru veniturile obținute (CFVS) care să compenseze o parte din actuala povară a contribuțiilor la sănătate și/sau la pensii pentru lucrătorii cu venituri mici. În cazul în care contribuțiile pentru sănătate sunt menținute, să se ia în considerare extinderea bazei de contribuții, de exemplu, prin eliminarea scutirii pentru lucrătorii din construcții și, eventual, pentru pensionarii cuvenituri ridicate.

8. Schimbarea impozitării proprietății

Banca Mondială vine și cu îmbunătățirea conceperii impozitării recurente a proprietății prin trecerea de la un sistem de impozitare a proprietății bazat pe suprafață la un sistem bazat pe valoarea de piață, pentru a îmbunătăți atât echitatea, cât și eficiența.

De asemenea, propune să se ia în considerare fuzionarea impozitului pe teren și a celui pe clădiri într-un singur impozit, deoarece acest lucru ar permite o estimare mai ușoară a valorilor de piață pe baza tranzacțiilor de piață.

După trecerea la o bază de impozitare bazată pe valoarea de piață, trebuie reevaluată întreaga structură a ratelor, în vederea creșterii veniturilor totale recurente din impozitul pe proprietate peste nivelul actual, relativ scăzut în rândul țărilor UE.

O altă măsură este limitarea utilizării facilităților fiscale pentru impozitul pe proprietate la cele destinate contribuabililor cu venituri mici și persoanelor în vârstă, clădirilor guvernamentale și unei game cât mai limitate de organizații de utilitate publică.

Cel puțin, să se efectueze o reevaluare periodică și o analiză cost-beneficiu a facilităților fiscale acordate pentru impozitul pe proprietate.

“Trecerea la o bază de impozitare bazată pe valoarea de piață va necesita o muncă semnificativă pentru a dezvolta un model de evaluare în masă și sistemele administrative aferente, iar calendarul de punere în aplicare va depinde, în consecință, de progresul acestei activități”, se arată în document.

Banca Mondială s-a angajat să asiste România în dezvoltarea modelului de evaluare necesar și a sistemelor aferente, iar analiza și consilierea în acest sens vor fi furnizate în rapoartele ulterioare.

9. Taxare suplimentară a carbonului

O altă propunere este planificarea și trecerea treptată la eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili.

O condiție prealabilă necesară pentru o reformă a prețurilor la energie care să țină seama de efectele externe este absența subvențiilor pentru combustibilii fosili.

Candidații potențiali pentru reforma subvențiilor pentru combustibilii fosili (RSCF) în România sunt subvențiile pentru cărbune, gaze naturale și energie termică.

Astfel, documentul vorbește despre introducerea unei taxări suplimentare a carbonului (de ex., rate mai mari ale accizelor) pentru a aborda prezența externalităților legate de combustibilii fosili.

“Pentru a internaliza pe deplin clima și alte externalități, se estimează că prețurile combustibililor fosili în 2030 trebuie să crească cu aproximativ 50% (benzină), 62% (motorină), 34% (GPL), 55% (kerosen), 51% (alte produse petroliere/alte produse petroliere decât cele de transport), 113% (cărbune), 32% (gaze naturale) și 7% (electricitate) față de nivelurile de referință (i.e., în absența unei taxări suplimentare a carbonului)”, spune Banca Mondială.

Conform sursei citate, se recomandă folosirea veniturilor generate de RSCF și de prețurile suplimentare la carbon pentru a compensa grupurile vulnerabile.

Sursă foto: Dreamstime.com