Declarație controversată a unui medic de la "Marius Nasta": "Pacienții n-au murit de acinetobacter. El a venit ca să moară la noi și ca să ne poată arăta cu degetul". Artificiul de procedură care face ca spitalele din România să scape "basma curată" în astfel de cazuri

​Cei trei pacienți de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București care au murit la acest spital în ultima săptămână „n-au murit de acinetobacter neapărat”, a susținut miercuri, într-o conferință de presă, șeful Secției de Chirurgie Toracică a spitalului, profesorul Ioan Cordoș. Medicul a adăugat, referitor la unul dintre pacienții decedați, că „El a venit aici ca să moară la noi și ca să ne poată arăta cu degetul pentru acest acinetobacter pe care l-au adus ei. Acest acinetobacter, nimeni nu a spus până acum, a fost trimis de la Balș, cu un pacient infectat – la noi a venit cu insuficiență respiratorie să fie tratat.” Declarația lui Ioan Cordoș vine după ce conducerea spitalului a recunoscut prezența infecției cu acinetobacter, a admis că pacienții decedați erau infectați și a decis închiderea secției de Anestezie Terapie Intensivă și a blocului operator, din cauza infecției cu acinetobacter.

Ce recunosc puțini dintre medicii români este însă faptul că, chiar în procedura spitalelor din România, există un „artificiu” în spatele căruia se pot ascunde în astfel de cazuri și care ajută spitalele să scape „basma curată” chiar și atunci când infecțiile intraspitalicești duc la decesul pacienților: o condiție principală pentru ca o infecție nosocomială să poată fi raportată este ca fiecărui pacient să i se ia probe bacteriologice la internare, condiție care este „puțin respectată în spitalele din România”, a explicat, pentru HotNews.ro, medicul Dan Grigorescu, șeful Secţiei de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Braşov.

Declarația integrală făcută astăzi, într-o conferință de presă, de medicul Ioan Cordoș, șeful Secției de Chirurgie Toracică a Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București: „Se discută doar despre supra-infecția acinetobacter și nu se discută și despre boala de fond a acestor pacienți. Un pacient care are accident vascular cerebral, dacă va muri, va muri din cauza accidentului vascular cerebral care merge prost. Ceilalți pacienți au fost cu limfom, cu fibroză tumorală, la care trebuie doar un bobârnac ca să decedeze. Deci astea sunt bolile, ei n-au murit de acinetobacter neapărat, pentru că populația asta o să înțeleagă – că aici este acinetobacterul care umblă prin copaci și sare în cârca pacienților. Nu, la noi vin pacienți foarte gravi. Iar acest acinetobacter, nimeni nu a spus până acum, a fost trimis de la Balș, cu un pacient infectat – la noi a venit cu insuficiență respiratorie să fie tratat, pentru că la noi este cel mai bun centru de tratament pentru insuficiență respiratorie. Asta n-a înțeles lumea. Lumea a înțeles că este acinetobacter. Ce acinetobacter, fraților? Știți ce este ăla? Să explicăm că pacienții vin cu boli grave, peste care… De ce nu punem punctul pe Y? Deci el a venit aici ca să moară la noi și ca să ne poată arăta cu degetul pentru acest acinetobacter pe care l-au adus ei.”

Profesorul Ioan Cordoș a mai spus că „Spitalul (Institutul Marius Nasta – n.red.) e ridicat în 1906. Trebuie dărâmat și făcut unul nou. Un closet zugrăvit e tot un closet, nu poți să faci din rahat aur.”

• O infecție nosocomială poate fi raportată oficial doar în cazul în care se poate dovedi că pacientul a luat-o din spital: numai dacă pacientului i se iau probe bacteriologice la internare

Cum reușesc spitalele din România să se spele pe mâini sau să arunce vina în altă parte atunci când pacienții iau infecții din spital? Medicul brașovean Dan Grigorescu, șeful Secţiei de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Braşov, a explicat, pentru HotNews.ro, că o condiție principală pentru ca o infecție nosocomială să poată fi raportată este ca fiecărui pacient să i se ia probe bacteriologice la internare, condiție care este „puțin respectată în spitalele din România”.

O infecție nosocomială (luată din spital) poate fi declarată și raportată oficial doar în cazul în care se poate dovedi că pacientul a luat-o din spital: adică atunci când pacientului respectiv i s-au luat probe bacteriologice la internare și nu avea, la acel moment, respectiva infecție.

Medicul Dan Grigorescu a vorbit și despre importanța întocmirii și actualizării permanente a unei „hărți bacteriologice” a spitalului – un alt lucru care se face în spitalele din străinătate, dar nu și în cele din România: „În mod normal, în orice spital ar trebui să existe ceea ce eu numesc ‘o hartă bacteriologică’ a spitalului. De ce? Pentru că sunt zone în spital care nu sunt atât de expuse infecțiilor (un exemplu ar fi, să zicem, reumatologia, pentru că, prin natura patologiei, acolo nu sunt internați bolnavi cu infecții), spre deosebire de altele, cum ar fi, de pildă, Terapia Intensivă (unde sunt internați pacienți gravi, cu imunitate scăzută, cu stări septice sau terminale), unde se consideră, nu doar în România, ci peste tot în lume, că sunt cele mai multe infecții nosocomiale.”

Dan Grigorescu spune că „din câte cunosc eu, efortul de a contribui permanent la realizarea unei hărți bacteriologice a spitalului nu este un criteriu în contractul de management al șefilor de secție. În străinătate eu știu că se face asta.”

• Al treilea pacient a murit la Institutul Marius Nasta din cauza infecțiilor nosocomiale

Încă un pacient – al treilea – a murit la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” din Bucureşti, în urma contaminării cu acinetobacter, o bacterie agresivă care se dezvoltă în secțiile de terapie intensivă. Alți doi pacienți muriseră săptămâna trecută, a anunțat miercuri conducerea spitalului.

„Sunt trei persoane care au decedat. S-au recoltat probe pentru acinetobacter de la șase pacienți. Dintre aceștia, trei au decedat, iar o pacientă de 71 de ani, cu accident cerebral vascular, este în stare foarte gravă. De la toți șase s-au recoltat probe pentru a vedea dacă sunt sau nu contaminați. Nu avem încă rezultatele de la Cantacuzino”, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, managerul spitalului, Beatrice Mahler.

Ea a precizat că blocul operator şi Secţia ATI vor rămâne închise „cât timp va fi necesar”, iar în prezent în Secția de Chirurgie Toracică sunt internaţi 28 de pacienţi care ar fi trebuit operaţi.

Zeci de operaţii au fost amânate la Institutul Marius Nasta, după ce inspectorii sanitari au decis, marți, sistarea activităţii blocului operator şi a secţiei de Anestezie-Terapie Intensivă (postoperator).

Controlul la „Marius Nasta” a început după ce doi pacienți au murit, săptămâna trecută, la acest spital din cauza infecțiilor nosocomiale. Ei au fost infectați cu acinetobacter, o bacterie care se dezvoltă în secțiile de terapie intensivă. Aceasta se poate transmite prin contact direct cu persoana sau cu suprafețele infectate.

„Măsura a fost luată după ce rezultatele probelor prelevate în cadrul autocontrolului din data de 12.02.2019 au fost neconforme, la fel ca și cele ale probele recoltate în data de 13.02.2019 de către reprezentanţii DSPMB din unitatea respectivă”, anunța Ministerul Sănătății.

Epidemiologii Direcției de Sănătate Publică București „consideră necesară instituirea unor măsuri mai severe de combatere şi limitare a infecţiei cu Acinetobacter baumanii în cadrul institutului. Reluarea activităţii va fi posibilă numai după ce se vor aplica procedurile de curăţenie şi dezinfecţie terminală, urmate de efectuarea probelor de autocontrol cu rezultate conforme”, subliniază Ministerul Sănătății.

Managerul spitalului, Beatrice Mahler, a anunţat încă de vinerea trecută că nu se mai fac internări în Secţia de Terapie Intensivă.(Pe larg aici)

• Câte infecții raportează spitalele din România: De 5 ori mai puține decât spitalele din Germania

Oficial, în spitalele de stat din România au fost raportate, în anul 2017, 19.607 infecții, dintre care 1.304 septicemii, potrivit datelor transmise de Ministerul Sănătății ca răspuns la o interpelare formulată de deputatul USR Adrian Claudiu Prisnel. În 2017 s-a înregistrat, practic, un record de infecții raportate – cele mai multe din ultimii 10 ani. Chiar și așa, Sorina Pintea declara, în iulie anul trecut, la Antena 3, că nivelul raportat al infecţiilor spitaliceşti din România este de 1,4%, în vreme ce în Germania este de 8%.

În ceea ce privește anul 2018, în acest moment sunt disponibile doar datele pentru primul semestru – 9.805 infecții nosocomiale raportate de spitalele din România.

Medici și pacienți consultați de HotNews.ro spun că, înainte de momentul Colectiv, aproape că nu se știa și nu se vorbea în România despre infecțiile spitalicești – o posibilă explicație pentru faptul că numărul raportărilor s-a dublat în ultimii ani.

În foarte multe cazuri, infecțiile din spitale continuă să nu fie raportate – o spun medicii și o recunoaște, în declarațiile publice, și Sorina Pintea. Nivelul raportat al infecţiilor spitaliceşti din România este de 1,4%, în timp ce în Germania este de 8%, potrivit unei declarații a ministrului Sănătății.

Motivele pentru care infecțiile nu sunt raportate sunt diverse, însă teama de sancțiuni și dezinteresul par principalele două cauze, după cum a reieșit din discuțiile cu medicii.

„O problemă gravă, derivând din nerespectarea managementului corect al infecțiilor nosocomiale, este neraportarea acestora”, afirmă medicul Dan Grigorescu, șeful Secţiei de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Braşov.

Bogdan Tănase, medic chirurg la Institutul Oncologic din București (Fundeni) și președintele Alianței Medicilor din România, confirmă că „sub-raportarea infecțiilor continuă, dar asta e și din cauza aspectului de vinovăție, de culpă, care este asociat acestor infecții nosocomiale.” Bogdan Tănase mai spune că „la modul general, referitor la comportamentul din spitale, nu au fost schimbări majore, deși după Colectiv a mai fost un scandal care a îndreptat atenția opiniei publice asupra infecțiilor nosocomiale, și anume scandalul Hexi Pharma.”

Situația este confirmată și de medicul Elena Copaciu, care a condus, timp de 8 ani, Secția de Anestezie-Terapie Intensivă a Spitalului Universitar de Urgență din București și a fost consilierul lui Vlad Voiculescu în mandatul acestuia de ministru al Sănătății: „Sub-raportarea infecțiilor este boală veche, însă, în momentul de față, și medicii curanți, de la patul pacientului, și echipele de conducere din spitale, se tem de consecințe legale și de litigii. După părerea mea, este o problemă prost înțeleasă, prost gestionată, pornind de la decidenții și leadership-ul din sistem, și care ajunge până la patul bolnavului, cu consecințe dintre cele mai grave pentru pacienți. Este o problemă majoră de siguranță, în timpul actului medical, în sistemul sanitar românesc.”