Deflatia

Deflatia

Am ramas mut cand am citit urmatoarele fraze:

„Creşterea accizei la carburanţi a fost o măsură pentru evitarea deflaţiei, al cărei pericol este mai mare decât cel al unei uşoare creşteri a inflaţiei întrucât din deflaţie nu se iese, generând şomaj şi recesiune, a declarat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, după un forum economic.”

“N-am auzit de deflaţie care să ducă la creştere economică. În schimb, inflaţia câtă vreme este controlată ajută la creşterea economică, ajută veniturile bugetare”

(link)

Doamne Dumenzeule, omul asta este „ministrul delegat pentru Buget” si ne spune franc ca majorarea accizei la carburanti este, vezi chipurile, necesara pentru ca altfel ne paste un pericol grav… deflatia.

Sau nu pricepe nimic, sau ne ia de prosti. In ambele cazuri nu are ce cauta la butoane, fie nu stie pe ce sa apese, fie ne minte ca a apasat pe butonul care trebuie si de fapt a apasat pe altceva, cu buna stiinta.

In primul rand ca Romania nu este nici pe departe in „pericol”, avem cea mai mare inflatie (media pe ultimle 12 luni) din UE, 3,7% . Raportat, de exemplu, la media UE 28 de 1,7% stam chiar foarte prost, suntem la mai mult decat dublul mediei UE pe ultimle 12 luni.

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&pcode=teicp000&language=en

Faptul ca in luna octombrie am atins un 1,8% (cresterea IPC oct 2013 vs oct 2012, difera de media ultimelor 12 luni, evident) este explicabil, avem o scadere a preturilor volatile agro (LFO-urile) , a scazut si TVA-ul la paine, implicit si pretul luat in calcul in cosul de consum care ne da inflatia. Basca scadera CORE 2 de la 2,85% la 0,49% care are la baza deficitul de cerere, aproape cronicizat.

Proiectia pe anii 2013 si 2014 nu ne duce defel in teritoriul deflationist. Iata ce zie BNR-ul:

“Scenariul de bază al proiecţiei curente plasează rata anuală a inflaţiei IPC la 1,8 la sută lasfârşitul anului 2013 şi la 3,0 la sută la finele anului 2014.” Adica in crestere.

Dealtfel BNR produce rapoarte trimestriale extrem de bine realizate si argumentate, poate ar fi indicat sa le citeasca si Ministrul Bugetului. Raportul din luna noiembrie se poate descarca de aici:

http://www.bnro.ro/Publicatii-periodice-204.aspx

Un alt pasaj din raport ne spune foarte clar:

“Ca urmare, efectul favorabil determinat de aceşti factori conjuncturali este prevăzut a se epuiza în mare parte în trimestrul III al anului 2014, ceea ce explică revizuirea marginală a proiecţiei pentru sfârşitul acestuia. Traiectoria proiectată a ratei inflaţiei IPC coboară în prima jumătate a anului 2014 sub limita inferioară a intervalului de variaţie din jurul ţintei centrale, atingând un nivel minim situat sub 1 la sută în cursul trimestrului I, după care revine în interiorul intervalului în trimestrul III. În a doua jumătate a perioadei de prognoză, rata anuală a inflaţiei se stabilizează la valori situate uşor peste 3 la sută, dar sub limita superioară a intervalului ţintei, în contextul continuării ajustării, la acest orizont, a unor categorii de preţuri aflate în afara controlului politicii monetare”

Se pastreaza inca defictul de cerere, cauzat printer altele si de veniturile mici (bazate in principal pe o productivitate scazuta a economiei in ansamblu), creditarea slaba (datorata in principal costului ridicat al banului, al regulilor de prudentialitate stricte…hmmm, la unii da, la altii ba) etc , “fenomene” suplimentare care duc la procesul dezinflationist.

“Conduita proiectată a politicii monetare va urmări în continuare calibrarea ansamblului condiţiilor monetare reale în sens larg pentru a asigura menţinerea pe termen mediu a ratei inflaţiei în interiorul intervalului ţintei, creând totodată premisele necesare redresării treptate a creditării sectorului privat al economiei şi realizării unei creşteri economice de durată.”

Repet, este cu totul si cu totul altceva, una este deflatia, alta dezinflatia. Asistam la un process dezinflationist, foarte bun, dar care este diminuat atat de preturile administrate cat si de cresterea/introducerea diferitelor taxe si accize care au un efect rapid in veniturile bugetare, ca asta e buba.

Deflatia este mai degraba un efect al scaderii economice ( scaderea “otputului”, in general ne referim la PIB real) plus ceva politici monetare de genul costului prohibitiv al creditului (vs rata naturala a profitului operational) sau lipsa de lichiditate , a companiilor private si, mai ales, a consumatorului privat, care-si vede puterea de cumparare scazand tocmai din cauza ..inflatiei, bazata in principal pe preturile administrate, gaz, energie electrica .

Pe de alta parte exista studii extrem de serioase care ne arata ca deflatia nu este nicidecum legata de scaderea economica. Iata ce “zice” un studiu al departamentului de cercetare al Fed-ului din Minneapolis

„Deﬂation and Depression: Is There an Empirical Link?”

http://www.minneapolisfed.org/research/sr/sr331.pdf

„For any episode, we deﬁne a deﬂation as a negative average inﬂation rate and a depression as a negative average real output growth rate.”

„Our main ﬁnding is that the only episode in which we ﬁnd evidence of a link between de-

ﬂation and depression is the Great Depression (1929—34). We ﬁnd virtuallyno evidence of such

a link in any other period.”

„In Figure 2, we plot average inﬂation and output growth rates for the 17 countries for all

ﬁve-year periods except 1929—34. Here we see only 8 episodes with both deﬂation and depression.

There are 65 episodes of deﬂation without depression and 21 of depression without deﬂation. Thus,

65 of 73 deﬂation episodes had no depression, and 8 of 29 depression episodes had no deﬂation.

What is striking is that nearly 90% of the episodes with deﬂation did not have depression. In a

broad historical context, beyond the Great Depression, the notion that deﬂation and depression are

linked virtually disappears.”

„III. Concluding Remarks

The data suggest that deﬂation is not closely related to depression. A broad historical look ﬁnds

many more periods of deﬂation with reasonable growth than with depression and many more periods

of depression with inﬂation than with deﬂation. Overall, the data show virtually no link between

deﬂation and depression”

Buuuuun, e clar. Ni se da in cap cu Japonia, dar poate ca explicatia este alta, avnd im vedere ca este un model singular.

„We think standard theories–either neoclassical or new Keynesian–would have a hard time blaming Japan’s secular growth slowdown on its secular decline in inﬂation. But that slowdown would naturally arise in many growth models in which a country grew rapidly in the early postwar period because it had been below its steady-state growth path; as it caught up to this path, its growth would naturally slow.

Has Japan’s growth slowed too much? Not relative to countries like Italy and France. At 1.41, Japan’s growth in the 1990s was dismal compared to the U.S growth of 3.20, but not compared to the growth of Italy (1.61) or France (1.84).”

Desigur deflatia are bubele ei, cauzele si efectele ei, dar in niciun caz remediul nu este cresterea preturilor in mod artificial, prin interventia statului si mai ales in beneficiul statului.

„Chestia” este ca noi nu avem deflatie, nici in pericol nu suntem, ba dimpotriva avem o inflatie inca mare, defict de cerere care necesita stimulara consumului, inclusiv prin micsorarea preturilor, dar fara a scadea marja de profit a firmelor(adica tocmai prin micsorarea „adaosului” pus de stat).

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”