Dictatura amenzii aplicată celui care își plătește corect taxele

Într-un articol din anul 2022 am spus că dreptul statului de a încasa taxele și impozitele prevăzute de lege este unul fundamental și trebuie întărit, toți contribuabilii trebuie să își plătească corect taxele prevăzute de lege.

Întrebarea de astăzi după 2 ani de modificări normative este dacă un contribuabil ar trebui să accepte să fie pedepsit pentru că și-a plătit corect taxele, dar nu a îndeplinit toate procedurile declarative ale sistemului nostru fiscal din ce în ce mai agresiv, perfid construit?

Suntem nedumeriți de ce statul pedepsește un contribuabil ce și-a plătit taxele așa cum sunt prevăzute de lege permițând sancțiuni după ce bugetul este alimentat?

Vă propun să analizăm o speță ce are la bază o situație reală, să vedem cât de riscant și costisitor este să îți plătești legal taxele. Să vedem ce poate pății un contribuabil corect din cauza unei legislații absurde, în mare parte inutilă, construită de la prezumția de vinovăție a legiuitorului ce nu are experiență practică.

Societatea JALE ÎN BUGET SRL este o persoană juridică română înființată conform legii societăților, având calitate de contribuabil mijlociu. Aceasta este plătitoare de impozit pe profit și TVA.  Aceasta vinde în luna iunie 2024, 100 de tone de nisip unei persoane fizice. Presupunem că beneficiarul este autorul acestui articol, o persoană fizică, ce vrea să își lărgească plaja privată din Mamaia.

Știu, că la o primă vedere pare mult, însă prețul nisipului este destul de redus, de 50 lei/tonă. Practic această vânzare aduce societăți venituri de 5.000 lei la care statul are dreptul să încaseze pe seama persoanei fizice, TVA de 19%, adică 950 lei. Presupunem că rata de profit este de 10%, respectiv de 500 lei, o rată foarte mare uneori, iar impozitul pe profit este de 80 lei. Totalul taxelor cuvenite statului român, în acest exemplu banal cu o cotă de TVA de 19% și cu o cotă de impozit pe profit de 16%, este de 1.030 lei, atât și nimic mai mult.

Pe data de 24 iulie 2024 societatea își plătește prin transfer bancar obligațiile către bugetul statului și banii ajung la buget înainte de scadența obligațiilor fiscale.

Din păcate sau din fericire persoana ce conduce evidența contabilă și se ocupă de raportări este în luna de miere și nu este îndeplinită în niciun fel obligațiile de raportare. Într-un stat cu oameni normali la cap, altul decât România, ar trebui să înștiințeze contribuabilul că mai are niște raportări de depus și nu ar trebui să se întâmple nimic grav asupra acestui contribuabil. Un stat normal la cap ar fi trimis o hârtie de mulțumire acestui contribuabil că și-a plătit taxele cu o eventuală notificare că mai are niște raportări de depus.

Să vedem în frumoasa și minunată noastră România ce raportări ar fi trebuit să îndeplinim? Desigur, le enumerăm prin lege astfel:

1.Prima raportare este realizată de societate prin depunerea declarației, Formular 394, privind livrările și achizițiile pe teritoriul național. Temei normativ: art. 59 alin. (2) din Codul de procedură fiscală și OpANAF nr. 3769/2015 privind aprobarea instrucțiunilor de completare a declarației 394.

2.A doua raportare este obligatorie prin intermediul fișierului standard de control fiscal – cunoscut ca SAF-T. Obligația raportării este prevăzută de art. 59^1 din Codul de procedura fiscală și a fost introdusă în legislația fiscală prin OG nr. 11/2021. Declarația este cunoscuta ca D406, iar instrucțiunile de completare au fost adoptate prin OpANAF nr. 1783/2021 cu modificări ulterioare.

3. A treia raportare este prevăzută de aplicarea sistemului RO E-Factura. Acest sistem a devenit obligatoriu prin OUG nr. 120/2021 cu modificări ulterioare.

Nisipul este considerat cu risc fiscal conform OpANAF nr. 12/2022.

4. A patra raportare este prevăzută de aplicarea sistemului de supraveghere E- Transport sau radarul mărfurilor. Raportarea este prevăzută în OUG nr. 41/2022. Datele trebuie declarate în sistem cu maxim 3 zile înainte de efectuarea transportului. Nisipul este considerată cu risc fiscal și pentru acest sistem prin OpANAF nr. 802/2022.

5. A cincea raportare este prevăzută de celebru decont de TVA, Formular 300, pentru care este vrășmărița fiscală din acest moment.

De ce este hăituit acest biet contribuabil cu atâtea date de trimis?

Răspunsul este unul evident: ca să își plătească cei 1.030 lei, atât cât are statul dreptul să încaseze, în cazul de față, iar contribuabilul i-a plătit chiar înainte de scadență. Și este atât de simplu. Se întâmplă probabil 95% în cazurile din România. Nu trebuie o armată de inspectori fiscali ci doar una foarte profesionistă, redusă care să îi prindă pe restul de 5%.

Apropo, știați că în anii anteriori cheltuielile cu salariile personalului de la antifraudă au fost duble față de colectările bugetare ale acelorași salariați?

Să vedem ce se întâmplă cu bietul contribuabil dacă o echipă de inspecție dorește să aplice legea, că dacă e lege nu e întocmeală și bineînțeles că nu se întreabă nimeni dacă legea este făcută cu cap. Ce să facă? Vor da amenzi. Câte amenzi? 5 la număr.

Să analizăm valoarea amenzilor pentru fiecare raportare nedepusă:

Prima amendă pentru nedepunerea Declarație 394 este cuprinsă între 12.000 – 14.000 lei conform art. 336 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură fiscală;

A doua amendă pentru nedepunerea Declarației SAF-T este cuprinsă între 1.000 – 5.000 lei conform art. 337^1 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură fiscală;

A treia amendă pentru netransmiterea facturilor în sistemul RO e-factura este cuprinsă între 2.500 – 5.000 lei conform art. 13^2 din OUG nr. 120/2021;

A patra amendă pentru neobținerea codului UIT este cuprinsă între 20.000 – 100.000 lei precum și cu confiscarea bunurilor conform art. 13 alin. (2) din OUG nr. 41/2022 privind sistemul RO e-transport;

A cincea amendă pentru nedepunerea decontului de TVA, Formular 300, este cuprinsă între 1.000 -5.000 lei.

O primă întrebare este de ce poate fi amendat acest contribuabil ce și-a plătit anticipat, înainte de scadență, taxele cu sume de la 36.500 lei – 129.000 lei care s-ar putea adăuga și contravaloarea nisipului? Și de acum încep întrebările:

-De ce există o amendă pentru contribuabilul ce și-a plătit taxele la timp?

Înțelegeam să fie amendat dacă nu își plătea taxele la scadență. Scopul bugetului este să încaseze bani și nu să aibă date statistice. Cu 300 de terabyte din serverele ANAF nu cumperi o pâine;

-O altă  întrebare este de ce sunt amenzile de sute de ori mai mari decât respectivele vânzări? Prea iubitul legiuitor a făcut cumva un sport național din însușitul banilor contribuabililor ce își plătesc la timp taxele pe seama amenzilor?

Am o vagă bănuială că în ultimul timp obiectivul nu mai este calcul corect de taxă, iar amenda devine obiectiv în sine. Dacă acesta este obiectivul legislației fiscale din ultimii ani, însușitul banilor contribuabililor ce și-au plătit deja taxele sub forma amenzilor uriașe, ei bine dragă contribuabilule îți spun că nu meriți nici pe departe calitatea de legiuitor.

-Ce îmi doresc?

Îmi doresc ca din toate declarațiile fiscale să rămână doar una singură și să nu mai raportăm de 5 ori același lucru la fisc. Înțeleg că sunt necesare informații pentru sistemul fiscal dar nu sunt necesare de 5 ori același lucru.

Înțeleg poziția Ministrului de Finanțe că avem o condiție în PNDR, dar vreau să aplice chiar cu mâna lui sistemul RO e-TVA. Faptic nu se poate aplica pentru că în ciuda faptului că au pus 5 rânduri de declarații, exact factura de vânzare către persoana fizică nu se declară.

Doresc ca sistemul de amenzi să fie unul corect și just instituit. Să se aplice când nu se plătesc taxele. Nu poți să amendezi un contribuabil ce și-a plătit taxele cu amenzi ce depășesc cifrele de afaceri. Sau poți, dacă nu ai lucrat în viața ta decât slujbași la stat și nu ai plătit în viața ta salariul altuia, cum mai comentează unii pe aici pe site.

Să începem măcar prin a reintroduce legislația prevenției. Altfel, nu o să mai cred legiuitorul de bună credință. Și anul acesta mă pot exprima de mai multe ori prin vot.

În încheiere, amintim că în primele 5 luni din anul acesta, din datele publice ce pot fi verificate pe pagina de internet a Registrului Comerțului au fost radiate  40.026 de societăți sau PFA-uri din România.

Probabil zeci de mii de contracte de muncă au fost desființate cu ocazia desființării microîntreprinderilor, bugetul a pierdut sume importante de bani de pe urma taxelor salariale și de aici o mică parte din deficitul uriaș din buget.

Legiuitorul trebuie să înțeleagă că un stat fără contribuabili nu poate să existe. Sistemul fiscal trebuie să fie just și în niciun caz nu ar trebui să penalizeze contribuabilii ce și-au plătit la timp taxele. Sancțiunea trebuie să fie proporțională cu fapta și să se aplice doar atunci când se greșește și trebuie să aibă scop de corecție.

N.Red: Adrian Bența este consultant fiscal, și vechi colaborator al HotNews.ro.