Doi deputati UDMR vor sa scoata demnitarii din categoria functionarilor publici vizati de Codul Penal si sa modifice definitia conflictului de interese. Vezi ce spun expertii anticoruptie si Ministrul Justitiei
Doi deputati UDMR, Mate Andras Levente si Marton Arpad, au introdus o serie de amendamente la legea de punere in aplicare a noului Cod Penal prin care demnitarii sunt scosi din categoria functionarilor publici vizati de legea penala si prin care definitia conflictului de interese este modificata. Amendamentele sunt criticate atat de Ministrul Justitiei Catalin Predoiu, cat si de expertul anticoruptie Laura Stefan care sustine ca modificarile fac ca “demnitarii sa nu mai fie acoperiti de Codul Penal” si ca “scot din legea penala conflictul de interese”. Contactati de HotNews.ro, cei doi deputati UDMR au explicat ca amendamentele depuse au “o ratiune constitutionala” si ca, in cazul demnitarilor, “atat incompatibilitatile, cat si pedepsele pentru incompatibilitati se regasesc in legi distincte”.
Primul amendament este depus de deputatul UDMR, Marton Arpad, si vizeaza articolul 175 din Noul Cod Penal care defineste functionarul public. Legea vizata de amendament este cea privind punerea in aplicare a Noului Cod Penal (L. 286/2009) care se afla in dezbatere in cadrul Comisiei Juridice din Camera Deputatilor.
Amendamentul depus elimina litera b) a articolului 175 care spune ca functionarul public este si cel care “exercita o functie de demnitate publica sau o functie publica de orice natura”.
Pe langa eliminarea din categoria functionarilor publici a persoanelor cu demnitate publica, amendamentul mai elimina si “persoanele juridice declarate ca fiind de utilitate publica”.
“Nici persoanele care indeplinesc o demnitate publica, nici persoanele care activiaza in cadrul unor persoane juridice declarate ca fiind de utilitate publica, de exemplu ONG-uri, nu pot fi asimilati functionarilor publici. Nu permite statutul lor constitutional”, se arata scris in motivarea amendamentului.
Laura Stefan, expert anticoruptie: “Se propune ca demnitarii sa nu mai fie acoperiti de Codul Penal”
“Márton Árpád propune nici mai mult nici mai putin decât ca demnitarii sa nu mai fie acoperiti de Codul Penal, adica sa nu mai raspunda pentru luare de mita, trafic de influenta, delapidare, abuz in serviciu, neglijenta in serviciu si, in general, pentru nicio fapta penala care intra in categoria infractiunilor de serviciu”, sustine Laura Stefan, experta anticoruptie in cadrul Expert Forum, intr-un articol publicat pe Contributors.ro si in Revista 22.
Laura Stefan
Foto: HotNews
“Justificarea pentru aceasta modificare este puerila si ipocrita – domnul Márton Árpád crede ca nu se poate ca legea penala sa puna in aceeasi oala demnitarul cu functionarul public obisnuit, desi exact aceasta este metoda de reglementare folosita de zeci de ani si care nu a generat pâna in prezent probleme de interpretare in practica. Ca in celebra fabula cu câinele si catelul, domnul deputat ne explica superior ca nu e firesc sa avem acelasi nivel de raspundere pentru alesii neamului si pentru plebe. Ca demnitarilor „nu le permite statutul constitutional“ sa fie tratati cu aceeasi unitate de masura… Fals! Daca ar fi existat vreo problema de constitutionalitate, Curtea Constitutionala ar fi sanctionat-o in unul dintre zecile de dosare ajunse in fata sa, inclusiv pe aceasta chestiune”, mai sustine Laura Stefan.
Marton Arpad (UDMR): “Ratiunea amendamentului este una constitutionala. Legea fundamentala vorbeste distinct de functionari publici si de demnitarii alesi”
Contactat de HotNews.ro, deputatul UDMR Marton Arpad a explicat ca ratiunea introducerii amendamentului „este una constitutionala”.
„Pe de o parte, Constitutia vorbeste in mod clar separat de autoritatile publice, de puterea legislativa, executiva si judecatoreasca. Pe de alta parte vorbeste distinct de functiile alese si vorbeste separat de functiile numite. In momentul cand si demnitarul public si ONG-urile au devenit functionari publici, vorbim de o prevedere neconstitutionala.
Functionarul public e functionar public, judecatorul e judecator, senatorul e senator. Persoanele alese sunt tratate distinct in Constitutie. Nu pot sa introduc printr-un articficiu, intr-un cod penal, ideea cum ca toti ar fi functionari publici, de la presedintele Romaniei la ONG-uri”, spune Marton Arpad.
Marton Arpad (UDMR): “De ce sa adoptam legi neconstitutionale, iar pe urma ele sa fie atacate si sa fie respinse la Curtea Constitutionala?”
Marton Arpad, UDMR
Foto: AGERPRES
“Am pus o ordine constitutionala in legislatie. Este gresita conceptia conform careia o lege este facuta doar pentru ca cineva sa castige din ea. O lege neconstitutionala nu poate fi votata pentru ca e neconstitutionala. De ce sa adoptam legi neconstitutionale, ca pe urma sa fie atacate si sa fie respinse la Curtea Constitutionala”, a mai detaliat deputatul.
Marton Arpad mai spune ca in cazul demnitatilor publice, “atat incompatibilitatile, cat si pedepsele pentru incompatibilitati se regasesc in legi distincte” si ca nu sunt afectate de amendamentele depuse.
Colegul sau de partid, Mate Andras Levente a declarat pentru HotNews.ro, facand referire la amendamentul depus de Marton Arpad, ca in prezent “functionarul public nu poate sa faca politica pentru ca ii este interzis. Functionarul public este de cariera si nu ales. Conflictul de interese nu se modifica pentru demnitatile publice, ramane cum era si pana acum”.
“Nu pot fi de acord ca un consilier local, judetean, deputat sau senator sa fie considerat functionar public conform noii legi penale. Daca un consilier local, de exemplu, vrea sa ajunga viceprimar, conform acestei legi, nu va putea sa se voteze pe sine. Este contra functionarii unui stat de drept ca eu sa nu ma pot vota sa mergem mai departe”, a mai spus Mate Andras Levente.
Al doilea amendament modifica definitia conflictului de interese
Cel de-al doilea amendament la Legea de punere in aplicare a Noului Cod Penal a fost depus de deputatul UDMR Mate Andras Levente si modifica definitia conflictului de interese.
“Art. 301.- (1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial nejustificat, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pâna la gradul II inclusiv, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”, se arata in forma articolului propusa de deputatul UDMR.
Fata de varianta originala a textului Noului Cod Penal, este introdus cuvantul “nejustificat”. In plus, este eliminata prevederea care definea conflictul de interese si in cazul unui functionar public si o persoana cu care “s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura”.
Expertul anticoruptie Laura Stefan considera si ca acest amendament “distruge” relgementarea conflictului de interese.
Laura Stefan, expert anticoruptie: “In practica, inseamna de fapt dezincriminarea faptei. Intotdeauna beneficiile vor putea fi justificate”
“Noul text nu mai sanctioneaza obtinerea de beneficii pentru sotie ca urmare a deciziei sotului, ci doar obtinerea de beneficii nejustificate. In practica, asta inseamna de fapt dezincriminarea faptei, pentru ca intotdeauna beneficiile vor avea in spate un contract, adica vor putea fi justificate, nu vor cadea din cer. Problema este ca acest contract este semnat intre persoane mult prea apropiate: asta era motivul pentru care se sanctiona conflictul de interese.
Si pentru ca povestea sa se incheie frumos, se elimina si interdictia de a semna contracte cu companiile la care oficialul public a lucrat in ultimii 5 ani sau de la care a primit foloase de orice natura”, mai sustine Laura Stefan, expert anticoruptie.
Mate Andras Levente (UDMR): “Intentia mea vizeaza patrimoniul nelegal”
In legatura cu amendamentul sau, deputatul UDMR, Mate Andras Levente, a explicat pentru HotNews.ro ca prin termenul “nejustificat” vrea sa santioneze acel patrimoniu obtinut nelegal de catre cineva.
Andras Levente Mate
Foto: AGERPRES
”M-am gandit la faptul ca cineva poate sa castige bani, dar doar cu respectarea legii, adica sa nu fie vorba de coruptie in consiliul local sau in institutii. Sa nu pot sa fac contracte in afara legii. Vorbim doar de patrimoniul nelegal. Daca eu incasez un ban ca indemnizatie de consilier local, este legal, dar daca am facut bani nejustificat, sau nelegal, pe o afacere, sa fie considerata infractiune. Asta era intentia mea”, a explicat deputatul Mate.
Mate (UDMR): “Un consilier local nu poate decide pe probleme ce vizeaza societatea de la care cumpara orice, chiar si o paine. Ar fi conflict de interese”
“O alta problema la conflictul de interese. Se spune in lege ca in ultimii cinci ani de munca sa nu fi avut raport comercial sau de munca… Daca eu, de exemplu, sunt consilier local, ma duc si cumpar o paine de la o societate care inchiriaza spatiu de la primarie, eu ca si consilier local nu mai pot vota prelungirea contractului acelei firme pentru ca intru in conflict de interese pentru o singura paine. Raportul de munca… Daca eu am fost patronul unei societati comerciale si am avut pe cineva angajat pe marketing, daca ajung ministru nu am sa pot sa-l aduc in minister pe probleme de marketing sau probleme de imagine din cauza ca am avut raport de munca cu dumnealui”, a mai spus parlamentarul UDMR.
Mate Andras Levente a mai declarat ca modificarile aduse noului cod penal, daca vor fi adoptate, nu vor afecta retroactiv parlamentarii.
Deputatul Mate Andras Levente este investigat de ANI pentru ca ar fi incalcat legislatia privind conflictele de interese dupa ce si-a angajat sotia la cabinetul parlamentar.
In decembrie 2011, Comisia de Statut din Parlament a hotarat ca angajarea rudelor alesilor in propriile cabinete parlamentare nu reprezinta conflict de interese.
Catalin Predoiu, ministrul Justitiei: “Nu sprijinim un astfel de demers parlamentar. Voi discuta cu initiatorii si voi ridica problema la nivelul Coalitiei”
Fata de amendamentele depuse de cei doi deputati UDMR, si ministrul Justitiei si-a exprimat nemultumirea. Ministrul Catalin Predoiu a declarat pentru HotNews.ro prin intermediul biroului de presa al institutiei ca nu va sprijini amendamentele si ca va discuta cu initiatorii lor.
Catalin Predoiu
Foto: HotNews.ro
„Ministerul Justitiei dezavueaza orice proiect de modificare a legislatiei prin care se slabesc prevederile legale referitoare la combaterea coruptiei sau sunt slabite institutiile anticoruptie – ANI si DNA. Ministerul Justitiei nu va sprijini un astfel de demers parlamentar. Eu voi depune toate diligentele necesare pentru a conserva cadrul normativ institutional al ANI si al DNA.
Ca ministru, voi discuta cu initiatorii amendamentelor, voi discuta cu conducerea Uniunii, voi ridica problema si la nivelul Coalitiei, pentru a conserva cadrul normativ anticoruptie asa cum este. Daca se poate sa-l intarim, sa-l intarim, dar in nici un caz sa nu slabim aceasta legislatie pentru ca avem nevoie de continuarea activitatii acestor institutii in parametri normali”, a precizat Catalin Predoiu.
Istoricul tentativelor UDMR de a modifica legea ANI
Amendamentele depuse de cei doi deputati vin dupa o lunga serie de incercari ale parlamentarilor UDMR de a bloca activitatea Agentiei Nationale de Integritate (ANI).
Cel mai recent episod a fost respingerea bugetului ANI in comisiile juridice reunite ale Parlamentului, in luna decembrie 2011. Bugetul Agentiei Nationale de Integritate pentru anul 2012 a primit aviz negativ din partea comisiilor juridice reunite ale Senatului si Camerei Deputatilor. Parlamentarii UDMR si USL au votat impotriva adoptarii bugetului ANI. UDMR a depus un amendament prin care dorea diminuarea bugetului agentiei cu 29 milioane lei, bani propusi spre realocare pentru microfilmarea arhivelor nationale si pentru informatizarea alegerilor din 2012.
In octombrie 2011, deputatul UDMR Marton Arpad a propus mai multe amendamente prin care atributiile ANI ar fi mult reduse. Printre propunerile deputatului UDMR se numara si eliminarea declaratiilor de avere pentru candidati, eliminarea posibilitatii ANI de a cere informatii de la institutiile statului pentru verificarea averilor si eliminarea obligatiei de a afisa declaratiile de avere pe site-ul institutiei. De asemenea, contractele incheiate de o persoana aflata in conflict de interese si care fac obiectul conflictului de interese nu mai sunt anulate.
In iunie 2010 senatorul Gyorgy Frunda a reusit sa impuna cateva amendamente care practic amputau prerogative ANI. Prevederile legii elimnate de senatorul Frunda au fost reintroduse de Comisia Juridica a Camerei Deputatilor iar legea a fost votata cu toate articolele ulterior.
In aprilie 2010 legea de functionare a ANI a fost din nou afectata dupa ce avocata Alice Draghici a ridicat mai multe exceptii in dosarul Bradisteanu, in cazul caruia ANI a propus confiscarea sumei de 3,6 milioane de euro. Inca inainte ca ANI sa functioneze UDMR a contestat vocal atributiile si necesitatea institutiei. In 2006 tot UDMR a fost partidul care a propus amendamente in parlament prin care atributiile ANI sa fie reduse. In 2006 tot Marton Arpad a fost varful de lance al UDMR pentru restrangerea atributiilor ANI.
INTERVIURILE HotNews.ro