Efectul Bernanke. O noua criza financiara mondiala?

Aura Socol

Contributors.ro

Efectul Bernanke a debutat in 2009, atunci când FED (banca centrala a SUA) a demarat programul de relaxare cantitativa, mai exact a recurs la tiparire de “bani ieftini”, bani fara acoperire in economia reala. Totul a fost gandit cu scopul (nobil de altfel) de a scoate din criza economia mondiala, prin stimularea cresterii economice. Culmea este ca ceea ce parea atunci a fi singura solutie reala de a scapa de criza, se dovedeste astazi a fi exact motivul care sta la declansarea unei potentiale noi crize financiare mondiale.

De la declansarea crizei financiare, autoritatile americane au incercat sa evite instalarea recesiunii si cresterea somajului folosind toate instrumentele in dotare, ba mai mult, demonstrand chiar ca sunt capabili sa inventeze unele daca e nevoie. Ajuns in asa-numita capcana a lichiditatii, Fed ul a fost nevoit sa apeleze la mijloace neconventionale de politica monetara. Caci in esenta, utilizarea relaxarii cantitative de catre o banca centrala se face atunci cand masurile conventionale de politica monetara luate pentru stimularea economiei devin ineficiente.

Asa se face ca, desi riscant, un asemenea program a fost demarat de una dintre cele mai mari banci centrale a lumii. Riscurile sunt legate in special de efectele perverse ale interventiilor repetate, de “doza”optima a lichiditatilor injectate in economie, dar si de intuirea corecta a momentului oportun de retragere din piata a banilor aflati in surplus si mai ales a strategiei de retragere. In plus, desi masurile de acest tip pot fi justificate prin fundamentele slabe ale economiei, in timp efectele colaterale ajung sa provoace o noua bula si efectul initial sa fie astfel anulat. La sfarsitul anului trecut, Banca Centrala Europeana (BCE) s-a alaturat Fed ului, pornind de asemenea tiparnitele de bani (oarecum diferit, dar in esenta acelasi efect), sub acelasi pretext al relansarii economiei europene.

Majoritatea economistilor cu capul pe umeri a considerat ca utilizarea relaxarii cantitative va conduce mai devreme sau mai tarziu la aparitia unui efect pervers greu de contracarat si controlat, respectiv cresterea inflatiei concomitant cu scaderea puterii de cumparare, in final totul conducand la saracirea populatiei, scaderea nivelului de trai si intrarea practic intr-un cerc vicios. Multi dintre acestia prevedeau inca de pe atunci ca tiparnitele de bani, in special cele din SUA nu numai ca nu vor rezolva problema de fond, dar vor conduce la aparitia unei noi crize financiare, mult mai violente decat cea izbucnita in 2008.

Cat de real este insa un astfel de scenariu? Nimeni nu poate aproxima momentul in care va izbucni o noua criza economica, insa stim cu totii ca orice eveniment economic minor pe fondul unui context economic international subred genereaza panica, ceea ce e mai mult decat sufficient pentru a aprinde butoiul cu pulbere.Dupa cum afirma la momentul respectiv Jens Weidmann (presedintele bancii centrale germane), odata ce au initiat un astfel de program, principalele banci centrale ale lumii s-au angajat cu buna stiinta intr-un “pact faustian”.

Daca va izbucni o noua criza sau nu si mai ales cand, ne vom lamuri curand. Cert este insa un lucru. Efectele asteptate de stimulare a cresterii economice si astfel de iesire din criza au fost foarte slabe. Efectele adverse au inceput insa sa se intrevada. Exista multi factori care pot sa ascunda si sa intarzie o perioada aparitia efectului advers. Theoretic, sustinatorii politicilor monetare expansioniste considera ca bancile centrale au capacitatatea ca la momentul oportun sa retraga din piata banii aflati in surplus. Sa fie acum momentul oportun de a face asta? De curand, Ben Bernanke a anuntat ca intentioneaza sa puna capat programului de relaxare cantitativa. Intamplator sau nu – SUA cauta un nou sef al Rezervei Federale, al carui mandat teoretic expira in ianuarie 2014. Se speculeaza ca plecarea lui Bernanke, numit la conducerea bancii centrale in 2006 de Bush si reconfirmat in 2010 de Obama are stransa legatura cu hotararea de restrangere a politicii de stimulare a economiei.

Daca programul de relalaxare cantitativa nu a fost tocmai un success, stoparea acestuia intr-un moment nepotrivit s-ar putea sa fie si mai nociva. Parerile cu privire la stoparea in acest moment a programului de relaxare cantitativa a SUA sunt impartite. De ce. Pai ganditi-va numai la sutele de miliarde tiparite sub umbrela programului de relaxare cantitativa. Au ajuns in toata lumea, in special in economiile emergente, care au inregistrat intrari masive de capitaluri si, la pachet, aprecierea activelor acestora. Simetric, incetarea programului ar conduce la iesiri massive, necontrolate de capitaluri din statele amintite mai sus, ceea ce poate conduce la prabusirea activelor acestora (apreciate anterior in mod artificial). Iar un astfel de moment poate aprinde butoiul cu pulbere de care vorbeam mai sus.

Ce e de facut? A forta cresterea economica prin tiparire de baninu este cea mai buna solutie. Statele lumii au avut de ales practic intre tiparirea de moneda si implementarea de reforme structurale rapide. Programele de relaxare cantitativa au ajuns sa creeze hazard moral (effect intuit initial de multi dintre economisti) prin reducerea stimulentelor pentru guverne de a realiza reforme economice. De obicei, acestea din urma sunt dureroase si nepopulare, motiv pentru care s-a ales prima varianta. Alegandu-se varianta tiparire bani, deci inflatie, se mizeaza pe impactul psihologic mult mai scazut asupra populatiei.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Efectul Bernanke. O noua criza financiara mondiala?

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”