Eugen Nicolicea: Modificarile la statut referitoare la imunitatea parlamentara si conflictul de interese ar putea fi eliminate

Reprezentantii USL in Parlament nu au cazut de acord asupra modificarilor la Statutul senatorilor si deputatilor in special la capitolul imunitatii si conflictului de interese. Deputatul UNPR, Eugen Nicolicea a declarat vineri, dupa intalnirea liderilor de grup, ca amendamentele aduse articolelor care vizeza imunitatea si conflictul de interese ar putea fi eliminate din cauza „interpretarilor eronate” aparute pana in prezent.

La discutii nu au participat reprezentantii PDL, PPDD si UDMR. Surse din conducerea Camerei au declarat ca se lucreaza in continuare la amendamente si se asteapta un punct de vedere din partea Parchetului pe capitolele care vizeaza procedura de ridicare a imunitatii parlamentarilor.

Proiectul urmeaza sa intre luni in Comisia de Statut pentru dezbaterile finale inainte de a fi votata in cadrul sedintei plenului reunit.

Propunerile care fac referire la procedura de ridicare a imunitatii parlamentare au creat controverse la nivel public pentru ca ofera o protectie mai mare demintarilor.

Draftul cu propunerile de modificare la legea statutului deputatilor si senatorilor prevede ca solicitarea procurorilor de retragerea a imunitatii in vederea retinerii, arestarii sau perchezitiei a deputatului ori a senatorului trebuie sa contina temeiul legal si motivele concrete in cazul respectiv care sa justifice masura solicitata.

De asemenea, cererea trebuie insotita de probele considerate relevante si puse la dispozitie de catre parchet, care stau la baza motivelor invocate (propunere de modificare a articolului 24 din legea statutului deputatilor si senatorilor).

Noutatea introdusa este exact aceasta selectie a probelor pe care procurorii trebuie sa o trimita Parlamentului, ceea ce transforma practic Parlamentul intr-un administrator de probe, adica un fel de tribunal paralel.

Un alt amendament in proiectul de modificare a statutului prevede ca „hotararea prin care Camera constata ca nu exista temei pentru retinere va fi comunicata de indata si CSM pentru a se lua masurile care se impun”.

Acest lucru creeaza premisa ca in cazul in care este respinsa o cerere de retinere a unui parlamentar, procurorul care a lucrat la dosarul respectiv poate fi tras la raspundere de catre Consiliul Superior al Magistraturii.

O alta propunere care modifica statutul deputatilor si senatorilor se refera la masura arestarii preventive a inculpatului. Amendamentele aduse prevad situatiile in care se poate face arestarea preventiva:

• a)inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, ori exista date ca va incerca sa fuga sau sa se sustraga in orice mod de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei; a1)inculpatul a incalcat, cu rea-credinta, masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara ori obligatiile care ii revin pe durata acestor masuri;
• b)exista date ca inculpatul incearca sa zadarniceasca in mod direct sau indirect aflarea adevarului prin influentarea unei parti, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba;
• c)exista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni;
• d)inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune;
• e)exista date ca inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate sau ca incearca o intelegere frauduloasa cu aceasta;
• f)inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.