Excepțiile din Codul fiscal care-l supără pe Ciolacu / Câți oameni ar fi afectați de eliminarea lor

​PSD și PNL, Ciolacu și Ciucă, știu ce au de făcut când vine vorba despre rezolvarea problemelor ce țin de fiscalitate, de Codul fiscal. Problema este: Cine să le deconteze politic?

Ăsta-i motivul pentru care se întârzie cu măsurile de eliminare a facilităților fiscale. Măsurile nu sunt populare.

Să nu uităm că excepțiile au fost introduse de PSD. Cine le-a introdus ar trebui să le și scoată, nu?

Ceea ce a deschis poarta excepțiilor pe muncă a fost vestita Ordonanță de Urgență 114/2018, adoptată pe vremea lui Dragnea.

*Textul a fost redactat după ce HotNews.ro a discutat cu diverși experți în domeniul taxării

Câți salariați beneficiază de salarii mai mari datorită excepțiilor sau facilităților

Atunci (în 2018 cu aplicare din 2019) s-a decis ca angajații din construcții să nu plătească impozit pe venit, contribuția la sănătate și la Pilonul II. Vorbim astăzi de peste 450.000 de oameni.

Asta nu înseamnă că beneficiază doar muncitorii de pe șantier, ci și șoferii, contabilii, cei de la resurse umane etc. care lucrează în acele companii din construcții: toți angajații din domeniu. Așa au ajuns să aibă salarii mai mari.

Ulterior a venit o lege prin Parlament prin care s-au extins facilitățile și în agricultură și industria alimentară. Adică pentru încă aproximativ 300.000 de salariați pe același model.

Faptul că aceste categorii nu plătesc la sănătate, asta nu înseamnă că nu beneficiază. Alexandru Rafila se plângea zilele trecute, de exemplu, de faptul că nu sunt bani la Sănătate din cauza concediilor medicale. Același lucru pare să fi observat și Ciolacu.

Problema este mult mai amplă: nu sunt bani pentru că avem excepțiile și nu sunt bani și pentru că cei care au aceste excepții pot beneficia. Adică acei oameni sunt asigurați: beneficiază inclusiv de concedii medicale.

Aceste facilități au fost modificate (în 2022) astfel: se aplică pentru salariile între 4.000 – 10.000 de lei la construcții, iar la agricultură și industria alimentară între 3.000 – 10.000 lei.

Alte facilități sunt cele din IT, pe care le știe toată lumea (scutirea de impozit pe venit), de care beneficiază, dacă ne uităm de declarațiile diferitor persoane din Ministerul Finanțelor, în jur de 80.000 de persoane. Ceva mai mulți acum pentru că, mai nou, se aplică și IT-știlor bugetari.

De ce sunt așa puțini?

Pentru că majoritatea celor din IT preferă să lucreze ca PFA și microîntreprindere. E ceva mai avantajos din punct de vedere al veniturilor: optimizare fiscală.

Așadar, ca PFA plătesc contribuțiile plafonat la 6, 12 sau 24 de salarii, iar ca microîntreprindere au impozit de 1%, plus impozit pe venit și contribuții pentru că sunt obligați să aibă cel puțin un salariat plătit cu cel puțin salariu minim, iar dacă dividendele (taxate cu 8%) depășesc pragurile de 6, 12, 24 salarii trebuie să vireze și CASS.

Mai există o categorie de persoane scutite de impozit pe venit, cei din cercetare, dar fiscaliștii spun că nu se prea aplică în practică. Sunt foarte puțini cei care beneficiază.

Pragul la microîntreprinderi și Horeca

Pragul la microîntreprinderi este în continuare considerat o excepție a Codului fiscal. Chiar dacă a scăzut la 500.000 de euro, tot se consideră a fi prea mare.

Microîntreprinderi ar trebui considerate firmele cu 1-2 angajați care au venituri mici. La 500.000 de euro vorbim despre afaceri în toată regula, sunt de părere diverși experți.

Reamintim că prin PNRR ne-am angajat să reducem mai mult pragul. Sunt diverse discuții că ar urma o reducere în jurul a 300.000 de euro.

Banca Mondială recomanda ca din 2024 să fie scăzut la 250.000 euro.

Horeca nu mai plătește impozit specific, deoarece a fost eliminat din Codul fiscal (prin OG16/2022), dar au avut posibilitatea să opteze între impozit pe venit și pe profit. Evident, majoritatea a ales pe venit, deoarece plătesc mai puțin (1%), profitul fiind mult mai mare.

Este considerată tot o excepție și asta.

În condițiile unei taxări mici în Horeca (vezi și mai jos), în continuare avem prețuri exagerat de mari pe litoralul românesc. Un expert ne amintea: Ai văzut cât e o ciorbă la mare? Peste 60 de lei! Adică cu TVA mai mic și cu impozit mic, prețurile urcă exagerat.

TVA-ul: excepții prin cote reduse

Continuă să apară, din când în când, discuția cu privire la reducerea TVA pentru diverse produse. Avem la alimente, medicamente, panouri fotovoltaice, în Horeca ori sălile de fitness.

Când s-a introdus cotă redusă de TVA în Horeca și în sălile de fitness s-a observat un fenomen: antreprenorii nu au modificat meniurile, nu au scăzut prețurile, nu au scăzut nici prețurile abonamentelor la sală.

Practic, acele firme beneficiază de excepții de la cota de 19%.

*prin OG 16/2022 s-a mărit TVA-ul în Horeca de la 5% la 9%, dar tot e sub cota standard

Tot TVA-ul respectiv s-a transferat în profit. Consumatorii sau clienții nu s-au ales cu nimic.

Sunt discuții, în diverse grupuri de experți, dacă nu ar fi mai bine ca și aceste excepții pe zona de TVA să fie eliminate, respectiv să se decidă cotă ceva mai mică. Problema este că se va vedea automat în creșteri de prețuri. Ca o contrabalansare, o idee ar fi reducerea taxării pe muncă în jurul a 20%.

Într-un raport al Băncii Mondiale se recomanda eliminarea cotelor reduse de TVA, cum ar fi cele percepute la restaurante, cazare la hotel, cărți, ziare, reviste, muzee, grădini zoologice, grădini și parcuri, precum și la alimente, produse farmaceutice, furnizare apă, lemn de foc si termoficare.

Ceva trebuie făcut, este clar, deoarece bugetul are mari probleme, lucru confirmat de execuția bugetară la 5 luni. Deficitul este prea mare: 2,3%. Doar prin reduceri de cheltuieli nu se rezolvă problema, care a fost generat pe de altă parte și de o supraestimare a veniturilor bazată pe un an excepțional, cum a fost cel din 2022. Adică bugetul pe 2023 a fost scris prost.

Sursă foto: Dreamstime.com