EXCLUSIV Cealaltă campanie de vaccinare, despre care nu vorbește (aproape) nimeni

28.689 de adolescente din România, țara europeană cu cea mai mare mortalitate cauzată de cancerul de col uterin, s-au vaccinat împotriva virusului HPV, care provoacă boala, în ultimul an, arată datele obținute în exclusivitate de HotNews.ro. Este prima campanie de vaccinare anti-HPV derulată în țara noastră după mai bine de 10 ani de pauză și după un eșec total al primei campanii, din anul 2008. Cifrele sunt peste așteptări, iar faptul că „am format un bulgăre de zăpadă numit încredere, care se rostogolește și crește, este extraordinar”, explică, pentru HotNews.ro, medicul Gindrovel Dumitra, unul dintre oamenii care s-au zbătut cel mai mult, în ultimul deceniu, pentru ca vaccinarea cu vaccinul ce previne îmbolnăvirea de câteva tipuri de cancer să fie din nou posibilă pentru adolescentele românce.

Virusul HPV (Human Papiloma Virus) este cea mai cunoscută infecție virală cu transmitere exclusiv sexuală din lume. Aproape fiecare persoană activă din punct de vedere sexual intră, pe parcurcul vieții, în contact cu cel puțin una dintre tulpinile virusului HPV. Campania de vaccinare împotriva HPV este cealaltă campanie de vaccinare derulată în acest moment în țara noastră, în afara celei împotriva COVID-19. Cea despre care nu vorbește aproape nimeni.

„Este un lucru extraordinar faptul că deja am format un bulgăre de zăpadă care, rostogolindu-se, trebuie să crească din ce în ce mai mult. Iar acest bulgăre de zăpadă se numește încredere. Încrederea părinților în acest vaccin, care este un vaccin sigur, eficient și mai ales poate să salveze viața unei fetițe care nu se va mai îmbolnăvi de cancer de col uterin. Iar asta este ceea ce contează.” – Gindrovel Dumitra, medic de familie, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei, pentru HotNews.ro.

Info pe scurt:

• 28.169 de tinere din România au fost vaccinate împotriva virusului HPV în primul an în care campania de vaccinare s-a reluat după mai bine de un deceniu de pauză, arată datele obținute în exclusivitate de HotNews.ro.

• Campania se adresează fetelor cu vârsta între 11 și 14 ani.

• În jur de 3.300 de românce sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin. Mai mult de jumătate dintre ele pierd lupta cu boala, România fiind țara din UE cu cea mai mare mortalitate cauzată de cancerul de col uterin.

• Practic, 5 femei din grupa de vârstă 20-50 de ani mor zilnic, în medie, în România, de cancer de col uterin, o boală ce poate fi prevenită numai prin vaccinarea împotriva virusului HPV.

• În spatele cifrelor seci se afă mame, fiice, surori, bunici, prietene sau soții. Pierdute de familiile, copiii sau soții lor. „Poate că cifrele nu au aceeași valoare ca atunci când au un nume”, subliniază medicul Gindrovel Dumitra.

• Virusul HPV (Human Papiloma Virus) este cea mai cunoscută infecție virală cu transmitere exclusiv sexuală din lume. Aproape fiecare persoană activă din punct de vedere sexual intră, pe parcurcul vieții, în contact cu cel puțin una dintre tulpinile virusului HPV.

• Vaccinul anti-HPV acoperă 90% dintre tulpinile virusului HPV aflate în circulație.

• În multe cazuri, virusul este eliminat de sistemul imunitar al organismului, dar, atunci când acest lucru nu se întâmplă, infecțiile cu HPV pot declanșa câteva tipuri de cancer: cancer de col uterin (cel mai frecvent), cancerul laringian, cancerul faringian, penian, vulvar, anal și tegumentar.

• În România, campania de vaccinare în derulare, care se adresează fetelor între 11 și 14 ani, este doar un prim pas. Problema adolescentelor de peste 15 ani rămâne, practic, deschisă. La fel și a băieților, care pot fi purtători ai virusului HPV.

• În acest moment, părinții care vor să își vaccineze fiicele adolescente cu vârsta peste 15 ani împotriva virusului HPV și părinții de băieți au o singură opțiune: să cumpere vaccinul. O doză de vaccin costă în jur de 600 de lei. Dacă pentru imunizarea fetelor cu vârsta între 11 și 14 ani sunt necesare două doze la interval de 6 luni, după vârsta de 14 ani trebuie administrate 3 doze.

• Decizia ca vaccinarea gratuită anti-HPV să se adreseze fetelor de 11-14 ani s-a luat dintr-un motiv simplu: s-a considerat că acesta este grupul-țintă, în condițiile în care beneficiul maxim este obținut, în cazul acestui vaccin, dacă el este administrat înainte de debutul vieții sexuale. Raportat la bugetul disponibil pentru campania de vaccinare, aceasta a fost considerată cea mai bună soluție, dată fiind și rata uriașă de mortalitate de cancer de col uterin în rândul femeilor din România.

• Unele țări au extins vaccinrea și la băieți sau au program de recuperare a fetelor care nu au putut să prindă vaccinul între 9 și 14 ani și îl pot administra în intervalul 15-25 de ani. De asemenea, orice persoană se poate vaccina împotriva HPV până la vârsta de 45 de ani.

• Deocamdată, în România, vaccinarea gratuită a fetelor peste 15 ani și a băieților nu este luată în calcul, spun oficialii consultați de HotNews.ro.

• În anul 2008, România se număra printre primele țări care introduceau vaccinarea împotriva HPV, simultan cu Marea Britanie. Campania de atunci a fost însă un eșec total – doar 2% dintre fetele eligibile au fost vaccinate.

• Ce s-a schimbat de atunci și cum s-a ajuns, în actuala campanie, la cifre peste așteptări? În Săptămâna Mondială a Imunizării, încercăm să găsim răspunsurile la aceste întrebări.

Campania de vaccinare se adresează fetelor cu vârsta între 11 și 14 ani

Campania de vaccinare împotriva HPV a fost reluată în România în ianuarie 2020, după mai bine de 10 ani de pauză. 28.169 de tinere din România au fost vaccinate în primul an al campaniei, în perioada 01.01.2020 – 31.01.2020, potrivit centralizării Institutului Național de Sănătate Publică – Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisbile, date obținute în exclusivitate de HotNews.ro.

Campania se adresează fetelor cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani. Ministerul Sănătății achiziționează vaccinul HPV pentru imunizarea acestora pe baza solicitărilor părinților / reprezentanților legali ai tinerelor, care transmit cererile către medicii de familie. Cererile sunt centralizate în ordinea cronologică a datei de înregistrare şi, trimestrial, se solicită Direcţiei de Sănătate Publică numărul de doze de vaccin necesare.

În anul 2020, Ministerul Sănătății a achiziționat, în cadrul Programului Național de Vaccinare, toată cantitatea de vaccin HPV, respectiv 33.000 de doze, pentru fetele eligibile la vaccinare și pentru care părinții au făcut solicitare scrisă în anul 2019, vaccin care a fost distribuit către toate Direcțiile de Sănătate Publică Județene și DSP București în vederea distribuirii acestuia către medicii de familie.

În anul 2008, România se număra printre primele țări care introducea vaccinarea împotriva HPV, simultan, spre exemplu, cu Marea Britanie. Țara noastră era, practic, unul dintre „pionierii” vaccinării împotriva HPV. Campania de vaccinare din anul 2008 a fost însă un eșec total – din 110.000 de eleve cu vârsta între 9 şi 11 ani care reprezentau grupul-țintă ce urma a fi vaccinat, doar 2%, adică 2.600 de fete, s-au vaccinat atunci.

Ce s-a schimbat de atunci și cum s-a ajuns, în actuala campanie, la cifre peste așteptări?

Gindrovel Dumitra: Eforturile pentru reluarea vaccinării împotriva HPV au început în 2013

Eforturile de reluare a vaccinării împotriva HPV au început în anul 2013, „atunci când noi, la Societatea Națională de Medicina Familiei, am făcut primul program de vaccinare în care ne-am adresat, la momentul respectiv, prin două componente: informații oferite medicilor de familie din mai multe județe pentru a cunoaște cât se poate de corect răspunsurile la întrebările pe care părinții ni le-au adresat”, își începe povestea Gindrovel Dumitra, medic de familie, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei și unul dintre oamenii care s-au zbătut cel mai mult, în ultimul deceniu, pentru ca vaccinarea cu vaccinul ce previne îmbolnăvirea de câteva tipuri de cancer să fie din nou posibilă pentru adolescentele românce.

„Practic, am încercat să venim cu răspunsuri pentru toate miturile care erau, la momentul respectiv, în circulație, astfel încât colegii mei să poată să informeze părinții fetițelor care erau eligibile, care puteau să fie vaccinate, și mai departe să strângem cereri de la acei părinți, pe care să le adresăm Direcțiilor de Sănătate Publică, iar DSP-urile să le transmită Ministerului Sănătății. Îmi aduc aminte că la acel moment s-au strâns aproximativ 6.000 de cereri de la colegii mei din țară care nu au fost niciodată onorate. Acele fetițe pentru care părinții au depus atunci cerere nu au fost nici pănă acum vaccinate prin intermediul unui program național”, explică medicul Gindrovel Dumitra.

Medicul Gindrovel Dumitra

Abia în anii 2017-2018 „am găsit înțelegere la Ministerul Sănătății și am reluat acest efort din 2013-2014, împreună cu Ministerul Sănătății. Iarăși am avut un program de pregătire a colegilor mei, iarăși am updatat informațiile, pentru că lucrurile au evoluat de atunci până acum, iar începând cu 2017 au început să fie colectate iarăși cereri, care au fost onorate la începutul anului 2020.”

Gindrovel Dumitra, medicul care a devenit cunoscut după ce i-a convins pe toți părinții din localitatea lui să își vaccineze copiii, în plină epidemie de rujeolă, își amintește acum cum chiar și el a fost la un pas să renunțe, la un moment dat, la lupta pentru vaccinul HPV. În cei peste 10 ani în care Ministerul Sănătății nu a mai cumpărat vaccinul, a avut momente când lupta lui și a medicilor i se părea în zadar: „După cum știm, această colectare de cereri a avut o evoluție sinusoidală. Asta din cauză că, în momentul în care colegii mei au început să colecteze cereri, au început să fie duse la DSP, DSP-ul a spus de multe ori „De ce le mai colectați, pentru că știți foarte bine că nu o să primiți vaccin?”. Au fost atât de multe elemente descurajatoare. Spre exemplu, eu, în cursul anului 2019, nu am mai colectat nicio cerere, tocmai din cauză aveam această senzație că efortul din 2017-2018 a fost în zadar.”

Minunea din anul 2020 și bulgărele de zăpadă care se rostogolește

În anul 2020 s-a întâmplat „minunea”, povestește Gindrovel Dumitra: „Am primit vaccin pentru fetele care au depus cereri în anii 2017 și 2018, iar în 2020 am colectat un număr destul de mare de cereri, mai ales în perioada dinainte de pandemie.”

În acest moment, el și colegii săi așteaptă dozele pentru a putea vaccina și fetele care au depus cereri în anul 2020.

„Dar, una peste alta, este un lucru extraordinar faptul că deja am format un bulgăre de zăpadă care, rostogolindu-se, trebuie să crească din ce în ce mai mult. Iar acest bulgăre de zăpadă se numește încredere. Încrederea părinților în acest vaccin, care este un vaccin sigur, eficient și mai ales poate să salveze viața unei fetițe care nu se va mai îmbolnăvi de cancer de col uterin. Iar asta este ceea ce contează”, spune Gindrovel Dumitra.

Vaccinul acoperă 90% dintre tulpinile virusului HPV aflate în circulație

Vaccinul acoperă 90% dintre tulpinile virusului HPV aflate în circulație, explică medicul Gindrovel Dumitra.

„Acesta a fost unul dintre motivele de refuz al vaccinului în anul 2008: la acel moment erau incluse două serotipuri de HPV care acopereau, împreună, 71,5% din tulpinile circulante. Dar ce logică este aceasta, că un vaccin care acoperă 71,5% și reușește să reducă mortalitatea cu 71,5% nu este bun? Între timp a apărut vaccinul nonavalent, care acoperă 7 tulpini oncogene plus cele două tulpini care sunt responsabile de verucile vulgare și care acoperă peste 90% dintre serotipurile circulante. Da, într-adevăr, există 10% dintre serotipurile oncogene, cele care determină cancerul, care nu sunt acoperite în acest moment. Dar acest lucru nu reprezintă un motiv de a lua o decizie împotriva vaccinului, atâta timp cât vaccinul reduce cu 90% numărul persoanelor care se îmbolnăvesc de cancer de col uterin. Este cel mai bun lucru pe care îl avem la dispoziție. Ar fi ideal să îl avem la dispoziție pe cel cu acoperire 100%, dar în timp, probabil că va sosi și acela.”

Vaccinul HPV nu este singurul vaccin care previne cancerul, mai există și un vaccin care previne hepatita. Iar hepatita poate să ducă și ea la hepatom celular, care este tot cancer.

Vaccinul HPV nu previne doar cancerul de col uterin, ci previne câteva tipuri de cancer. „HPV-ul este responsabil de apariția mai multor cancere, dintre care cancerul de col uterin este cel mai important. Dar el previne cancerul laringian – aproximativ 50-60% dintre formele de cancer laringian pot să aibă la bază modificările produse de către HPV. Apoi, o parte din cancerul faringian, cancerele penian, vulvar, anal și uneori tegumentar. Numai că aici ponderea este mai redusă decât în cazul cancerului de col uterin, acolo unde este demonstrat că în peste 99% dintre cazuri, leziunile inițiale au fost produse de virusul HPV”, explică Gindrovel Dumitra.

„Practic, vaccinul impotriva HPV previne mai multe tipuri de cancer, iar acest lucru justifică beneficiul pe care îl ai atunci când administrezi vaccinul HPV la fetițe, pentru că previne nu doar cancerul de col uterin, ci și alte forme de cancer, iar la băieți avem un dublu beneficiu: beneficiul creat de protecția directă – împotriva acelor forme de cancer despre care vorbeam, și protecția indirectă – în sensul că ei, în momentul în care sunt vaccinați, nu mai pot fi vectori de transmitere, iar acest lucru contează foarte mult”, subliniază medicul.

De ce 11-14 ani și care este „vârsta perfectă” pentru administrarea vaccinului HPV

Campaniile sau programele naționale se adresează acelor boli a căror reducere ar avea un impact în aceea ce privește sănătatea publică. „Atunci când faci un program național, sigur că te gândești cam care ar fi impactul asupra sănătății publice, însemnând scăderea numărului de persoane care se îmbolnăvesc de cancer de col uterin anual, respectiv numărul de persoane care decedează de cancer de col uterin – iar aici, cifrele sunt undeva între 3.000 – 4.000 de cazuri anual în România, respectiv între 1.500 – 2.000 de decese în fiecare an”, explică medicul Gindrovel Dumitra.

„Ei bine, când ai astfel de cifre, sigur că începi să te gândești la programe de vaccinare. Când obții beneficiul maxim? Când vaccinul este administrat înainte de debutul vieții sexuale. De ce este important acest lucru? Pentru că vaccinul are un clar caracter profilactic, adică previne infecția cu HPV, dar nu vindecă eventualele leziuni produse de infecția cu HPV. Cu alte cuvinte, beneficiul maxim îl avem în momentul în care administrăm acest vaccin persoanelor înainte de începerea vieții sexuale. Și se consideră în acest moment că nivelul cel mai bun de anticorpi îl obținem dacă administrăm între 9 și 14 ani – acesta este intervalul cel mai corect”, continuă el.

Multe țări au și un program de recuperare a fetelor care nu au putut să prindă vaccinul între 9 și 14 ani și îl pot administra în intervalul 15-25 de ani, când se poate face vaccinare fără niciun fel de testare prealabilă, mai spune Gindrovel Dumitra.

De asemenea, și după vârsta de 25 de ani, orice persoană poate fi vaccinată cu acest vaccin „până la vârsta de 45 de ani – aceasta este limita superioară de vârstă la vaccin – dar este recomandat să parcurgă și screeningul, examenul Babeş-Papanicolau. De ce este important? Pentru că vorbim de persoane care sunt active din punct de vedere sexual. Incidența mare a infecției se produce undeva între 15 și 25 de ani – acolo se produc cele mai multe infecții cu HPV. În momentul în care am avut această incidență mare a infecțiilor, este foarte posibil ca o persoană care se vaccinează la vârsta de peste 25 de ani să aibă deja niște leziuni preexistente produse de HPV. După cum spuneam, vaccinul nu a dovedit încă că vindecă leziunile preexistente. Și atunci, este foarte important să identificăm dacă există aceste leziuni, pentru ca ele să fie tratate pe calea pe care o cunoaștem – mă refer la aspectele ginecologice, chirurgicale. Și, bineînțeles, indiferent dacă există sau nu acolo o leziune, persoana respectivă se poate vaccina fără niciun fel de problemă, pentru că previne, pe de o parte, reinfecția cu același serotip și, pe de altă parte, și infecția cu alte serotipuri care pot să determine cancer de col uterin.”

De ce campania din 2008 a fost un eșec total

Gindrovel Dumitra spune că „vârsta perfectă” la care se poate administra vaccinul este între 9 și 14 ani. „Noi am ales să vaccinăm de la vârsta de 11 ani pentru că la prima campanie, în anul 2008, s-a încercat această vaccinare începând cu vârsta de 9 ani. Și a fost un eșec și datorită faptului că la vârsta de 9 ani fetițele au caractere speciale secundare nedezvoltate, mamele nepercepând importanța vaccinării și considerând că mai este mult până atunci. Și atunci, după vârsta de 11 ani, când se dezvoltă caracterele sexuale secundare, lucrurile sunt un pic mai vizibile în ceea ce privește iminența unui astfel de beneficiu.”

Campania de acum 12 ani „a fost un eșec total”, spune medicul Gindrovel Dumitra.

Ce s-a schimbat între timp? „În primul rând, a fost foarte important modul în care a debutat acea campanie, pentru că, la momentul respectiv, discutam despre un vaccin care apăruse pentru prima dată în România. Programul de vaccinare neavând niciodată probleme de administrare – adică pur și simplu nu exista campania anti-vaccin la acesl moment – practic, ne-am trezit dintr-odată cu o avalanșă de informații neverificate care au fost preluate de către presă și ne-am trezit, peste noapte – pentri că la acea vreme nu exista Facebook – practic, presa audio-vizuală era cea care făcea legea în ceea ce privește transmiterea de informații. Ei bine, dacă la televizor au spus că în America au fost nu știu câte decese, însemna că este adevărat, informația nu putea să fie altfel decât corectă. Și atunci, fără discuție, părinții respectivi au reacționat instinctual, dar protector pentru copiii lor, ceea ce din punctul meu de vedere este cât se poate de natural.”

„Ceea ce a lipsit la acel moment a fost incapacitatea de reacție a statului. Și spun a statului, nu neapărat a zonei profesionale, pentru că, teoretic, statul deja, într-un fel sau altul, gestionase un proces de vaccinare care mergea natural, fără eforturi deosebite din partea autorităților – eforturile erau doar undeva la cabinetele noastre – iar ei nu aveau capacitatea instituțională de a putea să reacționeze. Am reacționat noi, din punct de vedere profesional, dar, din păcate, amploarea fenomenului de atunci ne-a copleșit, a fost peste capacitatea noastră de a răspunde”, își amintește Gindrovel Dumitra.

„După aceea, campaniile de vaccinare au devenit o realitate, nu numai pentru vaccinul HPV, ci și pentru alte vaccinuri – vaccinul gripal în 2009, vaccinul BCG în 2013 – și uite așa am ajuns undeva în anul 2016 ca să asistăm la prima epidemie serioasă de rujeolă, cu număr semnificativ de decese.”

„În plus, acel grup populațional care era hotărât anti vaccin, antivacciniștii clasici, au început să se izoleze, iar în preajma lor erau persoane nehotărâte, însă în jurul lor au apărut oameni care au spus: ‘Stai un pic! După atâția ani e clar că acești oameni nu știu ce vorbesc sau există o problemă de logică în ceea ce privește mesajele anti vaccin.’ Astfel că am asistat destul de repede la ‘deșteptarea’ unei pături destul de importante din populație, iar acest lucru s-a văzut acum. Ei bine, cel mai important lucru pe care trebuia să îl facă statul român în momentul în care a avut o astfel de pătură: trebuia să creeze acel bulgăre de încredere care, rostogolindu-se, să aducă din ce în ce mai mulți adepți. Așa cum se întâmplă acum cu vaccinarea împotriva SARS-CoV2, când, practic, încrederea pe care a dat-o personalul medical în vaccin a fost cea care a generat, din partea populației, un val de cereri pentru vaccinare”, mai spune medicul.

În cazul HPV, „campaniile au evoluat în salturi. Noi suntem destul de implicați pentru că vedem persoane care își pierd viața, mame tinere care sunt pierdute de către familie, de către copii, de către soți, vedem tragediile care se întâmplă. Și atunci este normal să reacționezi. Poate că cifrele nu au aceeași valoare ca atunci când au un nume.”

Campania care a reușit în ciuda faptului că nu se vorbește despre ea

În campania de vaccinare împotriva HPV nu a existat și o campanie de informare, cu toate că a existat intenția, spune Gindrovel Dumitra. „Pe de altă parte, într-adevăr, această campanie a fost acoperită de pandemie. La începutul anului trecut erau puse la punct detalii pentru dezvoltarea unei campanii de informare, au mai fost tentative. De exemplu, în anul 2017, atunci când am început să colectăm cereri, a existat inclusiv o campanie croită la nivel național pentru a transmite informații, au fost făcute inclusiv niște materiale de informare, dar într-adevăr nu au avut acoperire națională. Eu nu mă pricep foarte bine la mijloace de comunicare, dar presupun că în acea mare de indiferență, trebuia să vii cu mesaje țintite care să răstoarne, la un moment dat, interesul opiniei publice, astfel încât să putem trage o concluzie corectă – mă refer aici la cetățeni.”

Medicul Gindrovel Dumitra spune că, „fără discuție”, o campanie de informare măcar similară celei pe care o vedem pentru vaccinul împotriva SARS-CoV2 ar fi ajutat foarte mult: „Pentru că multe persoane se află în zona aceea în care nu au intenția de a accepta vaccinarea. Iar noi trebuia să îi mutăm, încet-încet, din zona aceasta în zona în care să dorească niște informații și să vină la noi să le ceară. Sau, în momentul în care noi le prezentăm, ei să fie un pic mai deschiși la aceste informații.”

„Eu am observat în multe state europene unde vaccinarea împotriva HPV a reprezentat un succes o persistență în ceea ce privește derularea programului național. Persistență care a dus, în final, la anumite rezultate. Ei bine, la noi, această persistență a lipsit. Am pierdut lupta în 2008-2009, am abandonat terenul pentru 10 ani. Ei bine, acest lucru, din punctul meu de vedere, este inacceptabil”, încheie Gindrovel Dumitra.

HPV – cea mai cunoscută infecție cu transmitere sexuală din lume. OMS încearcă să grăbească eliminarea cancerului de col uterin până în 2030

Virusul HPV (Human Papiloma Virus) este cea mai cunoscută infecție cu transmitere exclusiv sexuală din lume, „vinovată” pentru declanșarea câtorva tipuri de cancer. Aproape fiecare persoană activă din punct de vedere sexual intră, pe parcurcul vieții, în contact cu cel puțin una dintre tulpinile virusului HPV.

În multe cazuri, virusul este eliminat de sistemul imunitar al organismului, dar, atunci când acest lucru nu se întâmplă, infecțiile cu HPV pot declanșa câteva tipuri de cancer: cancer de col uterin (cel mai frecvent), cancerul laringian, cancerul faringian, penian, vulvar, anal și tegumentar.

Singura modalitate considerată eficientă de prevenție a cancerului de col uterin şi a bolilor asociate infecţiei cu HPV este vaccinul anti-HPV.

Organizația Mondială a Sănătații a adoptat o strategie globală prin care își propune să grăbească eliminarea cancerului de col uterin pentru perioada 2020–2030.

Strategia globală are ca obiective:

• 90% dintre fete să fie vaccinate complet cu vaccinul HPV până la vârsta de 15 ani.

• 70% dintre femei să fie supuse unui test de înaltă performanță până la 35 de ani și din nou până la vârsta de 45 de ani.

• 90% dintre femeile identificate cu boli de col uterin să primească tratament (90% dintre femeile cu leziuni precanceroase și 90% dintre femeile cu cancer invaziv).

Cancerul de col uterin poate fi depistat prin testul Babeş-Papanicolau, o investigație medicală simplă, care este gratuită în România, iar medicii recomandă ca toate femeile cu vârsta între 18 şi 64 de ani să facă anual testul. Depistat într-o fază incipientă, cancerul de col uterin poate fi tratat. Numărul mare de cazuri și de decese din țara noastră arată însă că puține românce fac această analiză periodic.

În România, campania de vaccinare în derulare, care se adresează fetelor între 11 și 14 ani, este doar un prim pas. Problema adolescentelor de peste 15 ani rămâne, practic, deschisă. La fel și a băieților, care pot fi purtători ai virusului HPV. În acest moment, părinții care vor să își vaccineze fiicele adolescente cu vârsta peste 15 ani împotriva virusului HPV și părinții de băieți au o singură opțiune: să cumpere vaccinul. În multe familii sărace, în special din mediul rural, acest lucru este, însă, aproape imposibil, vaccinul anti-HPV nefiind unul „pentru toate buzunarele”: o doză de vaccin costă în jur de 600 de lei. Dacă pentru imunizarea fetelor cu vârsta între 11 și 14 ani sunt necesare două doze la interval de 6 luni, după vârsta de 14 ani trebuie administrate 3 doze la un interval de minimum o lună între prima și a doua și de 6 luni cea de-a treia.

În plus, deși Organizația Mondială a Sănătății recomandă campanii de vaccinare a fetelor din grupa de vârstă 11-14 ani, iar beneficiul maxim este obținut atunci când vaccinul este administrat înainte de debutul vieții sexuale, sunt țări care au extins vaccinarea și la băieți, care sunt și ei purtători ai virusului (Marea Britanie și Australia) sau care au extins vaccinarea până la vârsta de 45 de ani, atât la femei, cât și la bărbați (Statele Unite ale Americii).

Australia este prima țară din lume care a anunțat că ar urma să elimine complet cazurile de cancer de col uterin în următorii 20 de ani.