Exodul roman si referinta siriana. Cateva clarificari ale datelor ONU

În ultimele luni a fost reactivată în mass- și social-media alarma privind nivelul ridicat al emigrației din România. Presa a fluturat un fantomatic raport al ONU, care ar fi plasat România pe locul doi mondial, după Siria, în topul emigrației. Redactarea acestei știri a fost viciată pe două căi. În primul rând, insistența pe imediata situare după Siria prinsă încă într-un atroce război civil a făcut loc proliferării mesajelor apocaliptice de tipul „românii fug din România pe timp de pace ca pe timp de război”. În al doilea rând, criteriul de clasificare nu a fost explicit, fie din ignoranță, fie din rea-voință. România se situa după Siria la ce? La volumul diasporei? La ponderea emigrației în totalul populației? La rata creșterii emigrației?

Povestea spusă de „raportul ONU”, „datele ONU”, „statisticile ONU” (orice, numai citarea directă a sursei să nu aibă loc) nu e proaspătă. Ea are deja o vechime de doi ani și un pic și a fost folosită în cel puțin două valuri mediatice: știri din toamna anului 2016[1] și știri de la începutul anului 2018[2].

Sursa, adică varianta scurtă a Raportului Diviziei Populației din cadrul ONU privind migrația internațională, ediția pentru anul 2015, spune așa: „Între anii 2000 și 2015, unele țări au înregistrat o creștere rapidă a diasporei lor. Printre țările și zonele cu cele mai rapide ritmuri de creștere medie anuală se numără Republica Arabă Siriană (13,1% pe an), România (7,3% pe an), Polonia (5,1% pe an) și India (4,5% pe an)”[3] (traducere din limba engleză, V.P.).

Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că diaspora românească a crescut în medie, de la un an la altul, cu 7,3% de-a lungul a 15 ani, ajungând să atingă o cifră estimativă de 3,4 milioane de persoane în 2015 (respectiv 3,6 milioane în 2017[4]). Procentele arată într-adevăr o viteză mare de creștere a diasporei românești, dar două informații suplimentare ar mai nuanța imaginea sumbră sugerată de ritmul de creștere susținut.

În primul rând, intervalul 2000-2015 cuprinde toate „deschiderile porților” Uniunii Europene, de la înlesniri privind rezidența și munca în UE pentru cetățenii est-europeni în perioada pre-aderare (2000-2006), până la dreptul de liberă circulație a persoanelor sau forței de muncă în calitate de cetățeni membri ai Uniunii Europene (din 2007 și 2014, în funcție de țările gazdă și de sectoarele economice).[5]

În al doilea rând, baza de calcul a creșterii este relativ mică. În anul 2000 emigrația românească număra circa 1 milion de persoane. Ca atare, noile valuri anuale de emigrare de câteva sute de mii de persoane marcau procentual o creștere substanțială, între 5 și 10%, pentru că se raportau la o diasporă mică în termeni absoluți și mică la nivel internațional.[6]

Așadar, România a ieșit în evidență la nivel internațional doar prin această creștere relativă și puternic conjuncturală. În plus, România se situează mult în urma Siriei atât în privința ritmului mediu anual de creștere a diasporei, cât și în privința mărimii absolute a diasporei (6,9 milioane în 2015 pentru Siria, spre deosebire de 3,4 milioane pentru România). Caracterul excepțional al emigrației românești în primul deceniu al secolului 21 e vizibil și prin faptul că pentru acest interval România ocupa simultan două locuri în topul coridoarelor de migrație bilaterale cu cele mai mari rate anuale de creștere: România-Italia, locul 5 mondial (locul 1 în Europa), și România-Spania, locul 8 mondial (locul 3 în Europa). În actualul deceniu (2010-2019) a ieșit din top.[7]

În condiții normale, pe măsură ce diaspora românească va crește, ritmul mediu anual de creștere va scădea (o dată cu creșterea bazei de calcul), ceea ce nu echivalează obligatoriu cu o scădere a numărului persoanelor care vor face parte din noile valuri anuale de emigrare. Încă un factor al scăderii ritmului mediu anual de creștere a emigrației este faptul că la un moment dat – dacă nu chiar deja se întâmplă – plecările repetate sezoniere vor depăși plecările pentru prima dată, în ciuda falsei profeții că „țara se va goli”. Revenind la comparația cu Siria, mai e de adăugat că emigrația românească are o vechime suficientă pentru a crește endogen, ceea ce înseamnă că o parte din procentul ridicat de creștere a diasporei românești se datorează nașterilor și întregirii familiilor, pe lângă cauzele socio-economice.

Unde ar trebui să ne uităm?

Emigrația românească nu e atât de importantă la nivel mondial precum e pentru societatea românească. Dincolo de acel conjunctural loc 2 mondial în urma Siriei în privința ratei anuale a creșterii, numărul emigranților români situa România în anul 2017 pe locul 17 mondial și pe locul 6 european (după Rusia, Ucraina, Marea Britanie, Polonia și Germania).[8]

Ce cred că ar trebui să aibă prioritate este însemnătatea creșterii diasporei românești pentru România și pentru soarta românilor de peste hotare. Exodul românesc nu este numai un efect al evoluției și politicilor socio-economice ale României din ultimii 30 de ani (dacă nu chiar ultimii 50 de ani). El devine la rândul său o cauză a destructurărilor socio-economice din România și este considerat – încă superficial, fără soluții specifice – un risc la adresa securității naționale[9]. Nefiind însoțită de o imigrație consistentă (care a ajuns la 371.000 persoane în 2017, conform estimărilor ONU), emigrația românească are un impact uriaș asupra evoluției țării de origine în primul rând prin golul demografic pe care îl lasă în urmă.

Ponderea populației care locuiește și muncește în străinătate e de circa 17% din populația rezidentă în România, iar acest segment demografic este din punct de vedere economic foarte important, deoarece se compune în majoritate din persoane active și instruite (fie prin școlarizare, fie prin calificare la locul de muncă). Potențialul economic, social, cultural și politic al diasporei românești pentru progresul României este inimaginabil de mare.[10]

În ce măsură elitele politice de la București vor recunoaște acest potențial și vor încuraja implicarea acestor milioane de cetățeni români în procesele de transformare pozitivă ale țării lor de origine e deocamdată o întrebare pusă cu neîncredere și teamă. Neîncredere în capacitatea elitelor politice de a vedea dincolo de interesele proprii și teamă că diaspora românească se va distanța tot mai mult de România cu amintirea unei patrii a neputinței, abuzurilor și imposturii și nu va mai putea fi câștigată pentru cauza progresului „acasă”.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Exodul roman si referinta siriana. Cateva clarificari ale datelor ONU

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”