Expozitia “F.A.Q. about Steve the Great”
Interviu cu Dan POPESCU –
curatorul expozitiei
realizat de Natalia Todeasa
1. De ce “F.A.Q. about Steve the Great”?
Adica “Frequently asked questions about Steve the Great”. Expozitia ar mai putea avea subtitlul “ce anume doriţi să aflati despre Ştefan cel Mare şi v-a fost jenă să intrebaţi”.
2. Care este miza expoziţiei? De ce subiectul este tocmai Ştefan cel Mare?
Miza este legată de incercarea făcută de cinci artişti ( Gorzo, Sabina Spătariu, Suzana Dan, Alina Buga şi Tara von Neudorf) de a imblinzi prin umor, sarcasm şi multă imaginaţie retorica patriotardă din jurul personajului Ştefan cel Mare.
Este un mit inept, după părerea mea, un mit al localizării exploatat politic ce nu mai funcţionează identitar in condiţiile integrării europene şi a globalizării de neoprit. Atit eu, cit şi majoritatea artiştilor expozanţi il simpatizăm pe Ştefan cel Mare ca personaj istoric.
Ironia lor se indreaptă in special spre modul prin care guvernanţii şi politicienii au găsit de cuviinţă să aniverseze anul Ştefan cel Mare: 100 miliarde de lei pentru solemnităţi de coloratură naţionalistă. Noi ne-am axat mai mult pe latura populară a receptării lui Ştefan.
Nu degeaba avem atitea bancuri in care Ştefan este personaj principal. Eu nu ştiu bancuri istorice cu Alexandru cel Bun sau Mihai Viteazul sau Constantin Brancoveanu.
3. Ce lucrări putem vedea?
Voi incepe cu statuia ecvestră a lui Ştefan (intitulata „Politically Correct”) realizată de Dumitru Gorzo.
De vreme ce acum doi ani Ştefan a trecut in randul sfinţilor, Gorzo s-a gindit să il facă mai familiar unor anumite segmente ale populaţiei creştine: i-a pus o coroană din tablă manufacturată in stilul acoperişurilor ţigăneşti, l-a dotat cu o pereche de sini pentru ca imaginea războinică a sfantului să fie mai aproape
de femei şi i-a colorat pielea pentru ca nimeni, indiferent de rasă să nu se simtă exclus. Un soi de corectitudine politică aplicată ad literam cu scopul de a-l apropia pe sfint de cit mai mulţi oameni.
O altă lucrare interesantă este paloşul din rahat turcesc, lucrare ce aparţine Alinei Buga. Spre deosebire de copia primită de fostul prim ministru, noi deţinem originalul. Jumătate a fost consumată cu ocazia vernisajului. Intre timp am refăcut-o şi poate fi vizionată.
Suzana Dan a improvizat o tarabă de vindut moaşte, mai precis un anumit tip de moaşte: Sfintul Deget de la Mina Stingă in 50 de exemplare, toate autentice, toate aparţinind lui Ştefan.
Sabina Spătariu s-a gindit să propună un canon iconografic tip pop-art pentru Sfintul Ştefan cel Mare – „Steve in full swing”. Sunt infăţişate atit vitejia domnitorului, cit şi apetenţa sa erotică proverbială.
Nu in ultimul rind, Tara von Neudorf ne lasă perplecşi cu o serie de desene in care domnitorul este infăţişat in ipostaze intime.
Si– un pic mai greu de sesizat daca incercam sa o privim – lucrarea audio a artistului Electric Brother – un mixaj al coloanei sonore din filmul „Stefan cel Mare” cu ritmuri si sound-patterns de genul chill-out, intr-o maniera foarte contemporana si neconventionala.
4. Aţi avut parte de ecouri negative?
Sigur ca da. Lipsa de umor şi indolenţa civică este mai frecventă decit ne imaginăm. Acuzaţiile de blasfematori nu au lipsit. In cotidianul partidului Romania Mare am fost catalogaţi drept consecinţa directă a manualelor alternative, a “ministeriatului lui Andrei Marga şi a lucrărilor rudimentare ale lui Lucian Boia”.
Trebuie să menţionăm că noi ne simţim flataţi de o asemenea asociere. Sunt sigur că nu vom fi menajaţi nici in alte publicaţii. Arta contemporană produce de multe ori evenimente ce se constituie intr-un protest faţă de derapajele statului sau ale politicienilor.
Umorul, ironia şi chiar sarcasmul sunt instrumentele prin care artistul contemporan işi face datoria ca parte integrantă din societatea civilă.
Artiştii pe care H’art Gallery (galerie privată) ii expune sunt dintre cei mai buni artişi sub 35 de ani din Bucureşti. H’art Gallery este prima galerie romanească ce a fost invitată să participe la un tirg internaţional de artă – Arte Fiera di Bologna, in perioada 27-31 ianuarie 2005.