Financial report Coronavirusul provoacă un crah global pe piețele bursiere. Italia extinde carantina în întreaga țară. Regatul Unit creează o echipă împotriva ştirilor false

Financial Times: Italia extinde carantina în întreaga țară. ● Les Echos: Coronavirusul provoacă un crah global pe piețele bursiere. ● The Guardian: Nu va exista un remediu facil pentru o recesiune declanșată de coronavirus ● Folha: Regatul Unit creează o echipă împotriva ştirilor false. Europa intensifică măsurile împotriva coronavirusului și încearcă să stăpânească panica.

Financial Times: Italia extinde carantina în întreaga țară

Italia a anunțat că întreaga țară va fi plasată în carantină, în urma celui mai dramatic pas făcut de Guvern în speranța că va ține astfel sub control cel de-al doilea mare focar de coronavirus situat în afara Chinei. Primul ministru, Giuseppe Conte, a impus, marți, restricții asupra deplasării în întreaga peninsulă cu o populație de peste 60 de milioane de oameni. Italienii au fost instruiți să-și părăsească casele doar din motive urgente de sănătate sau care țin de muncă.

Luni, numărul total de cazuri a crescut la 9.171, cu 463 de morți și 724 de recuperări, în creștere de la puțin peste 7.000 de cazuri duminică, infecțiile continuând să crească rapid.

Școlile și universitățile vor fi închise în întreaga peninsulă și adunările publice vor fi interzise până în 3 aprilie. Măsurile de urgență sunt impuse după ce numărul de cazuri a sărit substanțial în ultimele două zile, depășind Coreea de Sud, fostul al doilea cel mai mare focar din afara Chinei.

În conformitate cu noile reguli, italienii vor putea călători la serviciu, să facă cumpărături alimentare pentru mâncare sau să urmeze un tratament medical. Cei care încalcă regulile riscă amenzi sau 3 luni de închisoare. Campionatul de fotbal din Italia Serie A va fi suspendat, împreună cu toate celelalte evenimente sportive.

„Nu va mai exista o„ zonă roșie ”- întreaga Italia va fi o zonă protejată. Trebuie să evităm să ne deplasăm dacă nu există o urgență”, a declarat dl Conte, în cadrul unei conferințe de presă, luni seara. El a spus că italienii care călătoresc peste hotare nu se vor confrunta cu restricții. „Obiceiurile noastre trebuie să se schimbe acum: toți trebuie să renunțăm la ceva în numele Italiei.”

Domnul Conte a mai spus că presiunea ridicată pe care focarul a pus-o pe sistemul de sănătate a grăbit nevoia de a lua măsuri extraordinare în întreaga țară. „Cifrele ne spun că avem o creștere foarte mare a persoanelor aflate la terapie intensivă și, din păcate, a celor morți. Trebuie să facem imediat ceva și vom reuși numai dacă lucrăm împreună și ne adaptăm acestor standarde mai stricte.”

După anunțul italian, Biroul de Externe al Marii Britanii a declarat: „Am modificat recomandările noastre de călătorie și rugăm toți cetățenii care nu au ceva esențial de rezolvat să nu vină în Italia. Toți cei care intră pe teritoriul nostru vor fi carantinați timp de 14 zile“.

Măsurile pentru întreaga Italia au fost impuse după ce, duminică dimineață, guvernul domnului Conte a anunțat că regiunile din nord, vor fi plasate în condiții de carantină. Extinderea măsurilor de carantină, care vor intra în vigoare marți, nu va afecta circulația trenurilor și a avioanelor, ceea ce ilustrează intenția de a nu bloca total economia dezvoltată a Italiei.

Luni, șase deținuți au fost uciși într-o revoltă la o închisoare italiană, iar într-o altă închisoare, paznicii au fost luați ostatici, după ce Guvernul a limitat vizitele familiilor deținuților.

Les Echos: Coronavirusul provoacă un crah global pe piețele bursiere

Piețele mondiale au fost măturate de panică luni. La criza din sănătate s-a mai adăugat și șocul scăderii prețului la petrol. Bursa din Paris a scăzut cu 8,39%, până la 4.707,91 puncte la închidere, cea mai proastă sesiune din 2008 încoace. La fel și Wall Street-ul.

Puse deja la încercare de răspândirea coronavirusului, centrele financiare ale lumii au intrat luni în panică. Afectate deja de criza coronavirusului, a apărut și prăbușirea petrolului. Un baril de petrol brent a pierdut peste 20% (45% de la începutul anului) și a scăzut sub 36 de dolari luni, după eșecul negocierilor dintre OPEC și Rusia.

Ecranele Bloomberg la care se uitau traderii de acțiuni nu le ofereau acestora nicio speranță. Indicii europeni au scăzut puternic pe toate fronturile. Cu scăderi de peste 20% față de finalul lunii februarie, „piața ursului” a revenit din plin. În jargonul operatorilor bursieri, ursul simbolizează pesimismul piețelor. Spre deosebire de taur, care, cu încredere, împinge piețele în sus, ursul lovește piața printr-o mișcare de sus în jos.

Cu doar trei săptămâni în urmă, o astfel de evoluție ar fi fost de neimaginat. Indicele european STOXX 50 a scăzut cu 8,45%, DAX la Frankfurt cu 7,94% și FTSE 100 la Londra cu 7,69%. Piața bursieră italiană, care a pierdut 17% de la începutul crizei COVID-19, s-a deschis cu o oră întârziere. MIB-ul milanez a încheiat definitiv sesiunea la -11,17%.

La Paris, piața bursieră s-a deschis cu câteva minute târziu luni dimineață, timp în care operatorul bursier a ajustat prețul de deschidere al anumitor valori mobiliare. Între punctul maxim de 6.111 puncte din 19 februarie și închiderea de luni, la 4.707,91 puncte, CAC 40 a pierdut aproape 23%. Într-o singură sesiune, indicele de la Paris a scăzut 8,39%. O cădere foarte consistentă. Ultima de această amploare datează din 2008: la 10 octombrie, Bursa de Valori din Paris pierduse 7,73% și, patru zile mai devreme, scăzuse cu 9,04% într-o singură sesiune.

Indicele bursei de la Paris se află acum la cel mai scăzut nivel din ianuarie 2019, iar la 4.600 de puncte va fi șters toate câștigurile anului trecut. Banca Franței a anunțat că se așteaptă la o creștere a PIB-ului de doar 0,1% în primul trimestru. Sectorul bancar, la fel ca grupurile petroliere franceze, este puternic lovit.

De asemenea, Wall Street s-a scufundat, înregistrând cea mai proastă sesiune de la criza financiară din 2008. Dow Jones s-a închis pe un declin de -7,83%, Nasdaq la -7,29% și S&P 500 la -7,64 %.

La deschiderea Wall Street, tranzacțiile au fost suspendate timp de 15 minute după prăbușirea cu 7% a indicelui S&P 500. Până la întrerupere, Media Dow Jones Industrial deja se prăbușise cu 7,29%, iar Nasdaq, orientat puternic spre tehnologie, a scăzut cu 6,86%.

În acest mediu extrem de incert, vocile respectate ale breslei sfătuiesc investitorii să nu încerce ”să prindă cuțitele care cad”. Într-un videoclip publicat de agenția Bloomberg, extrem de respectatul Mohamed El-Erian, consilier economic la Allianz, a lansat o recomandare pe care foarte rar o face: „Nu cumpărați pe această scădere.” Cu alte cuvinte, nu vă lăsați tentat de achiziții ieftine. Incertitudinea din jurul acestei crize face ca orice operațiune să fie riscantă, potrivit economistului.

Volatilitatea, semnificativ mai mare din ultimele 15 zile, a continuat să crească. VIX, indicele de volatilitate al S&P 500, numit uneori „indicatorul fricii”, a depășit 60 de puncte luni, după ce vineri trecuse pragul de 50. „Climatul de piață este mai violent decât cel din august sau din ultimul trimestru din 2018, dar încă nu este 2008”, relativizează Dominique Ceolin la ABC Arbitrage.

The Guardian: Nu va exista un remediu facil pentru o recesiune declanșată de coronavirus

Un colaps economic poate că a început deja, iar globalizarea va face recuperarea mai dificilă.

Lumea pare a fi în pragul unei recesiuni abrupte. Perturbarea economică provocată de coronavirus ar putea pune capăt unui deceniu impetuos pentru bursele mondiale, având în vedere că după criza financiară globală din 2008 ratele reduse ale dobânzilor și relaxarea monetară au devenit noua normalitate. Piețele de astăzi înregistrează căderi masive de până la 10%, fără precedent după 2008. Miliarde de dolari și lire sterline dispar. E Lunea Neagră [crah financiar din SUA în octombrie 1987, urmat de altele în întreaga lume – n.trad.] din nou.

Piețele se îndreptau spre o cădere după câțiva ani nesăbuiți, dar ceea ce începe ca un șoc clasic poate antrena o cădere a cererii globale, investiții înghețate și șomaj. În acest moment lumea se confruntă cu ceva nou. Cele mai multe recesiuni s-au limitat la un continent sau două. Dar globalizarea – și mai ales ascensiunea Chinei – a dus la o dizolvare a frontierelor naționale și chiar continentale de către comerț, migrație și turism. În vreme ce companii aeriene și fabrici se închid în toată lumea, prețul petrolului s-a prăbușit la jumătate din maximul atins.

Când economii întregi se pun în carantină, toată lumea suferă. Capitalismul modern depinde de întreținerea cererii și de dinamica producției. Depinde de încredere – încrederea a milioane de decizii personale interacționând cu cele guvernamentale. Dar deciziile guvernamentale sunt motivate de politică și ideologie, două virusuri pe care nimeni nu le poate controla.

În cursul epidemiilor medievale de ciumă oamenii apelau la preoți pentru sfaturi, consolare și predicții. Astăzi apelăm la oameni de știință și medici. Atunci când deciziile lor au consecințe externe, ca în prezent, apelăm la economiști. Cel mai ușor răspuns la o recesiune indusă de o pandemie este eliminarea consecințelor imediate. Nu restricționa exagerat activitatea economică a oamenilor. Susține cererea și producția, chiar și cu o doză de risc pentru cei care s-ar putea îmbolnăvi. Oameni mor și atunci când economiile intră în recesiune. Există aici o balanță a riscurilor ce trebuie evaluată.

Globalizarea acestei posibile recesiuni o va face probabil deosebit de dificil de contracarat. Instrumentele recuperării economice aflate la dispoziția guvernelor sunt de ordin național, nu internațional. Nu există vreo trezorerie globală care să stimuleze cererea, să pompeze lichidități în circulație, să subvenționeze angajările și să mențină investițiile. Instinctul unui guvern național este acum cel de a se auto-izola, de a ridica ziduri, de a împiedica adunările și de a asfixia comerțul. Clasa politică, atunci când e amenințată, se retrage din instinct către recesiune.

Coronavirusul ne-a arătat o lume vulnerabilă la teama de boală. Nu i-am experimentat încă și vulnerabilitatea la consecințele economice ale acelei temeri. Organizația Mondială a Sănătății este probabil în alertă. Dar tot așa ar trebui să fie Banca Mondială, FMI, OCDE, liderii G8 și băncile centrale ale lumii. Ar putea fi necesare sume enorme de bani pentru ajutorarea celor mai sărace țări-victimă. Economiile bolnave sunt la fel de letale ca și oamenii bolnavi, poate chiar mai mult. Când oamenii de știință își vor fi încheiat treaba, va trebui să le vină rândul economiștilor.(Rador)

Folha: Regatul Unit creează o echipă împotriva ştirilor false. Europa intensifică măsurile împotriva coronavirusului și încearcă să stăpânească panica

Germania, Regatul Unit, Franța și alte țări europene au anunțat luni (9 martie) măsuri mai drastice de combatere a epidemiei de COVID-19 (boală provocată de coronavirusul Sars-Covid-2). Germania, Franța, Austria și România au decis interzicerea reuniunilor cu peste 1.000 de persoane, cu excepția stațiilor de transport public și a demonstrațiilor. Guvernul britanic se întâlnește pentru a evalua închiderea școlilor și anularea evenimentelor publice sau interzicerea intrării persoanelor în vârstă de peste 70 de ani (persoanele în vârstă au o probabilitate mai mare să moară din cauza complicațiilor bolii).

Totuși, tendința este ca Regatul Unit să amâne cât mai mult cu putinţă măsuri mai radicale, pentru a evita panica, pe care o consideră mai dăunătoare atât pentru sistemul de sănătate, cât și pentru afaceri.

Duminica aceasta, lanțurile de supermarketuri au început să raționalizeze vânzarea de produse precum apa, laptele cu termen de valabilitate îndelungat, pastele și conservele, deoarece o cursă pentru crearea de provizii a început să golească rafturile.

Britanicii creează un grup de lucru pentru a identifica știrile false sau dezinformarea și pentru a răspunde cu îndrumări corecte.

Luni, Italia începe să înființeze puncte de control pe autostrăzi, în gări și în aeroporturi în 15 provincii din nordul țării, care se află în carantină de duminică. Venirile și plecările trebuie reduse numai la cazuri extreme, precum urgențele medicale sau angajamentele profesionale imposibil de amânat.

Aproximativ 16 milioane de oameni trăiesc în regiunile pe care guvernul intenționează să le țină izolate până cel puțin pe 3 aprilie. Călătoriile aeriene și cu trenul spre principalele orașe, precum Milano și Veneția, continuau în mod normal duminică, ceea ce a sporit îngrijorarea în sudul țării și în alte ţări.

Presa europeană a relatat despre fuga către gări și aeroporturi pentru a părăsi zona de carantină înainte de impunerea controalelor, ceea ce ar fi putut răspândi şi mai mult coronavirusul. La Londra au aterizat 17 zboruri de la Milano, iar pasagerii au debarcat fără niciun fel de control sanitar, potrivit ziarului britanic „The Telegraph”. Companiile aeriene au anunțat că vor reduce zborurile începând de astăzi.

Cu 7.375 de bolnavi și 366 de morți, Italia este a doua țară cu cele mai multe decese cauzate de COVID-19, fiind întrecută doar de China (80.735 de bolnavi și 3.119 de morți). Coreea de Sud are mai multe cazuri de COVID-19 decât Italia (7.382), dar doar 50 de decese.

Pe lângă restricționarea mobilității în nordul Italiei, muzeele, sălile de spectacole și alte puncte de aglomerație au fost închise în toată țara, iar nunțile, liturghiile și înmormântările au fost suspendate. Decretul stabilește, de asemenea, ca oamenii să stea la cel puțin un metru distanță de ceilalți în piețe, la restaurante sau în biserici.

În timp ce cele mai mari țări din Europa lansează măsuri de control, unele dintre cele mai mici, precum Belgia, Olanda, Lituania și Estonia, se plâng de lipsă de solidaritate.

Vinerea trecută, miniștrii sănătății din aceste țări s-au plâns la o reuniune desfăşurată la Bruxelles că Germania și Franța blochează exportul de produse precum măști de protecție și nu îşi respectă contractele.

Epidemia afectează și funcționarea unor legislative europene, după cazurile confirmate de infectare a unor parlamentari de coronavirus. Eurodeputații au mutat sesiunea plenară săptămânală, care are loc în mod normal la Strasbourg, la Bruxelles, dar conducerea blocului Renew Europe doreşte să suspende în întregime reuniunea și să reducă lucrările la numai ceea ce este necesar.

În Regatul Unit, președintele Camerei Comunelor (echivalent cu Camera Deputaților), Lindsay Hoyle, discută luni propunerea de închidere a Parlamentului britanic. Săptămâna trecută, presa din țară a declarat că ideea va fi oprirea lucrărilor până în luna septembrie, măsură criticată de primul-ministru Boris Johnson. (Rador)