​FOTO HotNews.ro a obținut planurile de reamenajare a Parcului Cișmigiu: se restaurează principalele elemente, crește numărul de chioșcuri și terase, zeci de arbori se taie, rămâne un loc de joacă

​HotNews.ro a obținut proiectul de reamenajare a Parcului Cișmigiu, în cadrul căruia se vor face lucrări de circa 10 milioane de euro. Acesta prevede în linii mari păstrarea caracterului original al parcului și restaurarea elementelor definitorii – zona La cetate, la buturugă, terasa de trandafiri, grota, izvoarele, lacul și debarcaderul, însă propune creșterea numărului de terase și chioșcuri de la 11 la 17, tăierea mai multor arbori, în principal bolnavi, uscați, nevaloroși, desființarea celor 3 locuri de joacă și amenajarea unuia mare în zona Pieței Walter Mărăcineanu, desființarea spațiului pentru câini, dar și creșterea suprafeței aleilor. O altă propunere controversată este pavarea peluzei de pe axul parcului.

Proiectul a fost obținut pe surse. Primăria Capitalei nu l-a pus în dezbatere publică așa cum ar fi fost firesc, fiind vorba de unul dintre cele mai importante parcuri din București. Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că numărul de spații comerciale nu crește, deși planșele îi contrazic, și confirmă că vor tăia circa 60 de arbori, despre care spun că sunt bolnavi.

Proiect amenajare Parcul Cișmigiu

”În cadrul parcului se vor face desființări ale următoarelor obiecte în vederea eliberării parcului și a elementelor de mare valoare de elementele parazitare care imprimă o imagine dezolantă și improprie: împrejmuiri parazitare și inestetice în total dezacord cu statutul de monument al parcului, grupurile sanitare ecologice, chioșcuri, automate și echipamente de divertisment, chioșcuri diverse, locurile de joacă cu amplasamente improprii în cadrul compoziției parcului, țarcul de câini, rampă de gunoi cu amplasament impropriu în cadrul compoziției parcului, obiecte de mobilier urban și decor distruse și/sau cu aspect disonant față de specificul parcului. Se vor reamplasa chioșcurile cu aparență „1900” pe noile amplasamente prevăzute prin propunerea de intervenție cu racordare la utilități. Se va completa numărul de chioșcuri cu aparență „1900” conform propunerii. Toaletele publice se vor amenaja în cadrul clădirilor reabilitate construite pentru această utilizare. Locurile de joacă și de sport se vor reamplasa conform propunerii”, se arată în proiectul obținut de HotNews.ro.

Potrivit planșelor desenate, în acest moment sunt 11 spații comerciale (printre care Restaurantul Monte Carlo, La Bibliotecă, Terasă Debarcader, în rest fiind în principal chioșcuri). În plus, se propun 6 locații pentru spații comerciale. În plus, toate spațiile comerciale se aranjează altfel.

Spații comerciale existente

Spații comerciale după reamenajare

”Nu există spații comerciale noi. Nu sunt 11, sunt cel puțin 24. Cele propuse sunt mai puține decât există. Cele vechi dispar. Cele noi sunt reorganizate. Acest parc are niște chioșcuri istorice care în acest moment sunt parazitate cu tot felul de anexe și care nu arată cum arătau chioșcurile la acel moment. Nu au apărut în ultimii 20 de ani ci până în anii ’90. Tăiem în mod curent copaci. Nu se va tăia niciun copac sănătos. Se vor tăia doar copaci bolnavi, parazitari și nu pentru a amplasa altceva în loc. Planșa care a apărut pe internet este un fakenews. În momentul de față avem 60 de arbori în declin biologic fiind în decurs de avizare defrișarea lor. Este un adevăr. După faza studiului de fezabilitate se va identifica fiecare copac, se face o fișă, ajunge proiectul la Agenția de Mediu, există o direcție din Primărie care avizează fiecare arbore care va fi tăiat, nu se pune problema să defrișăm așa”, a declarat directorul ALPAB, Marius Albişor, în cadrul unei conferințe ținute joi în Parcul Cișmigiu.

În legătură cu pavarea peluzei de pe axul central al parcului. ”Nu este pavaj, pe proiect scrie pietriș păsat. Este o alee în mijlocul peluzei. Asta a fost propunerea proiectantului”, a mai spus Albișor.

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat miercuri că nu se vor face defrișări.

„Dacă cineva are de gând să facă defrişări, pleacă acasă. Oricum nu se va face aşa ceva cu acordul meu. Sunt unul dintre oamenii care a militat şi în Parlamentul României, ca senator, să nu se taie niciun copac de niciunde. Cu atât mai puţin aş fi de acord să facă ceea ce spuneţi dumneavoastră: defrişări masive, să intrăm cu buldozere, să nu mai intre nimeni în zonă. Creaţi o atmosferă de apocalipsă pentru un proiect atât de necesar, în legătură cu care noi avem discuţii destul de avansate să putem să intrăm pe fonduri europene. Este vorba de 10 milioane de euro şi avem şanse şi ne vom înscrie imediat la primul anunţ de fond şi nu vom sta degeaba”, a declarat Firea.

Propunere amenajare alei

Care sunt principalele intervenții propuse în proiectul obținut de HotNews.ro

La alei pietonale și rutiere

”Traseul aleilor nu se va modifică major. Prin proiect se dorește stabilirea unei ierarhii a aleilor și a secțiunii acestora, precum și o corecție a racordurilor, astfel că percepția spațiului să capete imaginea unui tot coerent compozițional din orice colț al grădinii. Pentru mărirea accesibilității, scara de piatră istorică care asigura accesul din bulevardul Știrbei Vodă se propune să fie dublată de o rampă, care va traversa panta, integrându-se că imagine în rocăria care coboară către Izvorul Eminescu. Rampă va avea o lățime 2m cu podeste de odihnă și parapeți către vale și o pantă maximă de 12%. Pavimentul rampei și a podestelor va fi din piatră”, se arată în proiect.

Refacerea izvoarelor din zona lacului Kretzulescu

”Se dorește reiterarea imaginii „de începuturi” a grădinii Cișmigiu și în acest scop cele două poziții de izvoare secate din zona lacului Kretzulescu, unul din ele fiind Izvorul Eminescu, se vor reabilita ca imagine peisageră cât și vor fi alimentate cu apă potabilă, redevenind cișmele”, se arată în proiect.

Locul de joacă și sport

”Prin propunerile de intervenție se desființează din zona amenajărilor istorice locurile de joacă și sport care au în acest moment o imagine eterogenă și dezolantă, parazitând practic spațiul pe care îl ocupă și i se alocă o pastilă generoasă în acest sens, pe latura de est, în apropierea accesului din rondul Valter Mărăcineanu. Se consideră pe de o parte că accesibilitatea din zona de locuințe va fi facilitată și de asemenea se va separa o zona cu activități gălăgioase de zona de promenadă și contemplare”, se arată în proiect.

Chioșcuri comerciale

”În aceeași situație de negare a statutului de monument istoric este introducerea unor activități noi precum funcțiunea comercială de mică alimentație publică, a cărei prezența în momentul actual este deranjantă prin extinderile haotice, amplasamentele bizare și utilizarea unui număr prea mare de materiale, culori, mobilier etc. de calitate slabă. S-a propus prin proiect amplasamente determinate ale chioșcurilor, care vor fi racordate la utilități de apă-canal și electrice îngropate, cu realizarea unor trasee și puncte de interes definite de compoziția istorica. Astfel se propune un traseu alimentat de aceste chioșcuri pe latura de est, zona mai săracă în dotări față de aripa de vest a parcului. Se mai propun amplasamente în zona centrală a aliniamentelor de platani, această fiind zona istorică de servire a unei „gustări la Buturugă” în grădina Cișmigiu. Un punct de servire în spatele Liceului și în apropierea accesului din bulevardul Schitu Măgureanu. Un punct de informare și vânzare obiecte promoționale cu specific în apropierea accesului din bulevardul Elisabeta. Toate punctele de vânzare vor avea o imagine unică și coerentă cu mobilier urban similar de bună calitate, stabilită printr-un regulament local impus și verificat de administratorul parcului, fără posibilitatea extinderilor parazitare”, se arată în proiect.

Recomandări

Proiectantul recomandă studierea de către administratorul parcului a posibilității de închidere a grădinii pe perioada nopții pentru limitarea actelor de vandalism și vagabondaj si pază cu patrulare permanentă.

Împrejmuiri

”S-a prevăzut menținerea, consolidarea și refacerea tuturor acestor împrejmuiri cu porți, fiind un element definitoriu de structurare a Grădinii Cișmigiu. Toate panourile de metal de valoare sunt propuse pentru a fi reparate, restaurate și refăcute după caz. S-a prevăzut menținerea, consolidarea și refacerea tuturor împrejmuirilor interioare cu valoare estetică incluzând rețeaua de lanțuri care bordează aleile. S-a propus desființarea tuturor împrejmuirilor parazitare care la rândul lor definesc zone cu activități nocive parcului”, se arată în proiect.

Iluminat parc

”Rețeaua de iluminat actuală este reabilitată în 2018, însă are anumite deficiențe de amplasament și iluminare neținându-se cont la momentul montajului, spre exemplu, de tipologia specifică a amenajărilor peisagere istorice, de profilul și compoziția acestora. Odată cu corectarea profilului, racordurilor și traseelor aleilor și platformelor s-a prevăzut prin proiect reamplasarea acestor stâlpi de iluminat pe noile aliniamente și corectarea tipului de lumina a lămpilor montate. De asemenea în cadrul amenajărilor peisagere definitorii ale parcului s-a prevăzut un iluminat arhitectural în acord cu specificul fiecărui obiect în parte pentru: Ansamblul Cetății, zona lacului Kretzulescu și acces dinspre bulevardul Știrbei Vodă, ansamblul Terasei de trandafiri, ansamblul Movilei și a grădinii japoneze, terasele de meditație”, se arată în proiect.

Podul de Nuc

Podul va fi consolidat, iar ”ca măsură generală toate intervențiile vor fi de restaurare și aducere la formă inițială cu respectarea măsurilor actuale de siguranță în exploatare”, se arată în proiect.

Ansamblul Cetății

”Prin proiect s-a prevăzut menținerea, consolidarea după caz a anumitor elemente și restaurarea întregii zone a cetății care aparține parcului. S-a prevăzut prin proiect consolidarea arcadei și mini-grotelor, refacerea aleilor interioare din paviment de piatră, refacerea paramentului și a parapeților cu placări de piatră. S-a prevăzut prin proiect restaurarea pergolei de metal cu coloane și refacerea banchetelor de lemn încastrate în parapeți la toate cotele cetății. (…) Se vor face plantări în jardinierele adiacente în conformitate cu formă arhitecturală, cu plante a căror rădăcini nu disloca structuri”, se arată în proiect.

Clădiri administrative ALPAB

”Clădirile adminstrative ale grădinii sunt cabane tip container și magazii de scule, echipamente și material horticol a căror incinta se află în prezent pe latura estică a promenadei principale într-o zona incertă a limitei de proprietate cu liceul. Se propune prin proiect mutarea acestei incinte, absolut necesare pentru bună funcționare și întreținere a parcului, pe limita de proprietate sudică, la nord de liceu, într-o zonă mai discretă și cu o mai bună accesibilitate față de intrarea auto din bulevardul Schitul Măgureanu. În această incintă se vor amplasa trei din cele cinci cabane de lemn, care au un aspect plăcut și sunt construcții de o bună calitate: birourile, vestiarele și cabina poartă. Se vor face modificări minore ale acestora prin schimbarea învelitori, reparații generale și realizarea unor pergole de-a lungul fațadelor acestora pentru o și mai buna integrare în cadrul parcului. Se prevăd la amplasarea lor, așezarea în așa fel că eventuale exemplare deosebite de arbori să fie protejați. În general în zona propus amplasamentului vegetația este crescută spontan și haotic printre arborii și arbuștii de valoare și nu este pusă în valoare de toaletări corespunzătoare. Magaziile sunt propuse prin proiect să fie refăcute în totalitate pe același sistem de containere și în aceeași manieră a finisajelor, în prezent fiind niște construcții metalice total improprii că aspect și calitate a materialelor. În cadrul incintei administrative se va prevedea și platforma de gunoi a parcului, în prezent amplasarea acesteia fiind total improprie aspectului și traseelor generale ale parcului. O altă mică incinta de clădiri administrative, respectiv un vestiar cu depozit de echipamente de întreținere a grădinii se află la limita nordică a parcului. Toate suprafețele construite se vor menține în aceiași parametrii existenți”, se arată în proiect.

Foișor

”Prin propunerea de intervenție se dorește restaurarea foișorului în același amplasament cu recuperarea și reintegrarea structurii metalice istorice a acestuia. Șarpantă se va reface în aceeași formă și manieră, cu porumbar, și învelitoare de tablă plană de titan zinc sau cupru montată în falt. Se va înlesni un acces de mentenanță și îngrijire a porumbarului prin interiorul foișorului. Se vor demonta toate elementele de lemn parazitare și se va reface parapetul foișorului din fier forjat. Se va reface soclul și pavimentul foișorului cu placări de piatră. Se impune că porumbarul să fie populat de exemplare de porumbei de rasă și aceștia să fie îngrijiți specializat și monitorizați că număr”, se arată în proiect.

Buturugă

”Prin propunerea de intervenție este recomandată restaurarea acestui obiect definitoriu al grădinii în formă existența. Se recomandă reinițierea activității comerciale de „lăptarie”, lacto-bar, printr-un regulament de amenajare, aplicat și urmărit de administratorul parcului”, se arată în proiect.

Terasa trandafirilor

”Prin proiect s-a prevăzut menținerea, consolidarea după caz a anumitor elemente și restaurarea întregii zone a Terasei Trandafirilor. S-a prevăzut prin proiect consolidarea iîmprejmuirii de tip zid și anumitor coloane care prezintă fisuri, refacerea aleilor interioare din paviment mixt de piatră și klinker, refacerea paramentului și a parapeților cu placări de piatră. S-a prevăzut prin proiect refacerea pergolelor de lemn, restaurarea pergolelor din lanțuri și restaurarea cu recuperare și înlocuirea mobilierului de piatră masivă, mese și banchete, precum și jardiniere. S-a propus refacerea banchetelor de lemn încastrate în parapeți”, se arată în proiect.

Ansamblul Movilei

”Prin proiect s-a prevăzut menținerea, consolidarea după caz a anumitor elemente și restaurarea întregii zone a ansamblului Movilei cuprinzâd cele două mini-cascade și zona de grădina japoneză. S-a prevăzut prin proiect consolidarea mini-grotei, refacerea aleilor din paviment de piatră, refacerea paramentului cu placări de piatră și rocării. Se va reface secțiunea aleilor pe zonele de traversare peste bazinele de apă pentru a crea imaginea unor podețe. Cele două mini-cascade vor fi alimentate și dotate că să poată funcționa trei sezoane pe an în permanentă”, se arată în proiect.

Terase meditație

”Ansamblul teraselor de meditație relaționate compozițional cu Rondul Roman sunt amenajări peisagere complexe și de mare calitate. Prin proiect s-a prevăzut menținerea, consolidarea după caz a anumitor elemente și restaurarea tuturor celor trei terase. S-a prevăzut prin proiect restaurarea împrejmurii de tip parapet-zid și a panourilor de fier forjat, refacerea aleilor interioare din paviment de piatră, refacerea paramentului și a parapeților cu placări de piatră. S-a prevăzut prin proiect restaurarea cu recuperare și înlocuiri a mobilierului de piatră masivă, mese și banchete, precum și jardiniere. Se vor face plantări în jardiniere în conformitate cu formă arhitecturală și cu relaționarea cu Rondul Roman care va suferi la rândul sau restaurări peisagere specifice. Prin lucrările de intervenție propuse mesele de șah de beton turnat actuale care au fost plasate aleatoriu în cadrul acestor terase cu o arhitectură deosebită să fie desființate din aceste spații și reamplasate. Pentru terasa de șah s-a prevazut un spațiu dedicat acestei activități, între ansamblul Cetății și Rondul Roman pe o alee bretea care face legătură între aleea cu pergole și axul central”, se arată în proiect.

Izvorul Eminescu și lacul Kretzulescu

”Acesta zona a fost adugată ulterior grădinii inițiale. Prin acestă zonă se face accesul din bulevardul Știrbei Vodă pe o scară de piatră cu trepte destul de înalte, creând probleme de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, în vârstă sau cărucioare. În jurul lacului Kretzulescu s-a făcut o împrejmuire de foarte proastă calitate și s-a improvizat un țarc pentru păsări și o volieră. De asemenea în zona s-au amplasat monumente memoriale de calitate estetică îndoielnică. Cele două izvoare, din care cel al lui Eminescu este de mare vizibilitate, care alimentau în mod tradițional lacul Kretzulescu au secat și sunt într-o stare foarte proastă. Prin proiect s-au prevăzut menținerea, consolidarea după caz a anumitor elemente și restaurarea întregii zone a scării, eliberarea de împrejmuiri și activități parazitare a malurilor de lac, alimentarea su apă potabilă acelor două izvoare. S-a prevăzut prin proiect refacerea aleilor din paviment de piatră și refacerea parapeților cu placări de piatră, restaurarea celor două izvoare cu placări de piatră și rocării și refacerea banchetelor de lemn încastrate în parapeți. Se propune prin proiect o rampă cu pantă de maxim 12% cu podeste de odihnă pentru o mai ușoară accesibilitate din bulevardul Știrbei Vodă. Rampă va avea parapeți montați pe latura dinspre vale și va fi placată cu piatră”, se arată în proiect.

Locuri de joacă și sport

”La momentul actual sunt trei locuri de joacă în parc. Două din ele sunt poziționate în zona aliniamentelor de platani central și a Fântânii Sissi, considerându-se acest amplasament total neadecvat în cadrul compoziției grădinii. Cel de-al treilea este improvizat într-o pastilă verde. Prin propunerile de intervenție se desființează din zona amenajărilor istorice locurile de joacă și sport care au în acest moment o imagine eterogenă și dezolantă și i se alocă o pastilă generoasă în acest sens, cu o suprafață de joc de cca 900mp, pe latura de est, în apropierea accesului din rondul Valter Mărăcineanu. Locul de joacă și sport va avea un paviment de tartan turnat și va fi integrat și în vegetația arbustivă existentă. Va fi delimitat în cadrul pastilei de zone verzi și plantate. Dotările de mobilier vor fi de calitate, unitare că aspect și se recomandă că în imaginea lor să predomine elementele de lemn. De asemenea nu se recomandă dotări în culori țipătoare sau figurine și mulaje de mari dimensiuni”, se arată în proiect.

Mobilier urban

”În cadrul proiectului sunt inventariate toate obiectele de mobilier urban existente în momentul proiectului, ajungându-se la 1686 de obiecte reprezantând bănci și coșuri de gunoi diverse și cișmele. Că urmare a catalogării acestora s-a identificat patru tipuri de bănci a căror calitate, urmată de vechime se va păstra în cadrul amenajării grădinii:

– Bănci de fier și lemn tip fotoliu (perioada Redbun) –790 bucăți

– Bănci de fier și lemn (perioada Redbun) –500 bucăți

– Bănci duble de fontă și lemn (dintr-o perioada anterioară) –6 bucăți

– Bănci de fier și lemn actuale –120 bucăți

Alte tipuri de bănci existente în parc și coșuri de gunoi sunt propuse spre desființare fiind de calitate slabă sau având o imagine disonanță cu amenajarea generală.

Se propune completarea rețelei de bănci existente cu replici ale celor patru tipuri existente cu accent pe tipurile istorice, în mod special băncile tip fotoliu fiind o marca de imagine a Cișmigiului. Se propune completarea mobilierului cu un singur tip de coșuri de gunoi într-o manieră similară cu a băncilor și cu un singur tip de cișmele. Pe lângă acestea se propune un singur tip de panouri de informare de două dimensiuni standard și suporturi de biciclete la întrările în parc. Sunt propuse prin proiect poziționarea a 12 gherete de pază a căror aspect identic va trebui să se subordoneze imaginii generale a compoziției istorice a parcului, recomandându-se un aspect de chioșc tip „1900”. De asemenea chioșcurile dedicate alimentați publice (nu fac obiectul dotărilor din acest proiect) se recomandă să aibă același aspect „1900””, se arată în proiect.

Lac mare albie, maluri, debarcader

”Prin lucrările de intervenție se propune reabilitarea malurilor de lac și a debarcaderului existent. Acestea nu vor suferi modificări de formă și de amplasament. Se prevede amenajarea debarcaderului cu un paviment nou de tip deck de densitate mare, recomandat acestor tipuri de suprafețe”, se arată în proiect.

Peisagistică

”Se vor face intervenții pentru recuperarea valorilor de patrimoniu peisager: Elementele prezervate de structură și compoziție peisagistică primară, axul monumental cu aliniamentul (promenadă), peluzele istorice, zona movilei, zona lacului Cișmigiu (cu fântână arteziană din lac), vederile spre lac, insula Monte Carlo, sistemul de alei din etapă de secol 19, rozariul din partea de nord a grădinii, Rondul Roman, vegetația valoroasă (arborii seculari, arbuștii decorativi și parterele de flori), lacul Grădinii Kretzulescu și păsările din zona lacului, peștera, izvorul și „mlaștina” din centrul grădinii, izvorul lui Eminescu spre Str. Știrbei Vodă, rondul mic dinspre Bd. Schitu Măgureanu, aleea paralelă cu Bd. Schitu Măgureanu, cu aliniamentul de arbori aferent.

Grădina Cișmigiu trebuie protejată în continuare că monument istoric. Protecția trebuie realizată într-un mod mai eficient decât în momentul de față”, se arată în proiect.

Potrivit expertizei care face parte din proiect, majoritatea arborilor din parc în zonele relevate au o stare generală bună sau excelentă (peste 86%), în timp ce arborii în stare generală rea, foarte rea sau deja distruși reprezintă sub 3% din totalul efectivului de arbori. La fel, valoarea estetică foarte mare, mare sau semnificativă au 89% din efectivul total de arbori, în timp ce cu valoarea estetică mică sau fără valoare estetică sunt doar 3%, se arată în expertiză.

Numele de Cișmigiu – purtat inițial de lacul din parc pe la sfârșitul secolului al XVII8-lea, preluat mai târziu și de grădină – vine de la titlul directorului serviciului apelor (directorul cișmelelor) din București, căruia pe scurt i se spunea „cișmegiul” și care avea casă în mahalaua Sărindar, aproape de malul lacului.

Înfățișarea de grădina publică i-a fost dată în timpul și din ordinul Domnitorului Barbu Știrbei (1849 – 1856) de peisagistul vienez Karl Friedrich Wilhelm Meyer. Inaugurarea oficială a parcului a avut loc în 1854.

Cișmigiul a fost remodelat de-a lungul timpului de către cunoscuți peisagiști, grădinari, ingineri și arhitecți străini și autohtoni, printre care se numără inginerii Lalanne și Gilbert, arhitectul Seminet și Orăscu, grădinarii Frei, Hoffman și Leyvraz. Ultimele intervenții majore cu interes stilistic, care au determinat în mare măsură și actuală înfățișare a Grădinii Cișmigiu, au fost efectuate într-o perioada de timp relativ lungă, între anii 1910-1943, în urmă reamenajării parcului de către arhitectul austriac Friedrich Rebhun.