Gabriel Sarbusca, antreprenor in Covasna: M-am saturat de munca la stat. Mi-am dat seama ca pot sa fac ceva pentru mine, pe cont propriu

A inceput o afacere pentru ca a gasit o nisa unde „balta are …cartofi”. Gabriel Sarbusca este primul producator din Romania de cartofi pre-prajiti. A gasit afacerea, a gasit nisa, spera sa gaseasca si profitul. Pana acum stie sigur ca are de partea lui rabdarea si speranta si are de gand sa contrazica mitul ca in Romania producatorii nu castiga.

G.G.: Cum v-a venit ideea sa faceti cartofi pre-prajiti si congelati?

G.S.: Nu a fost o idee, pur si simplu am vrut sa facem ceva pe cont propriu. Am studiat piata si am vazut ca un asemenea produs, fabricat in Romania, nu exista.

Procesul de productie

G.G.: Cum decurge procesul de productie?

G.S.: In primul rand trebuie spus ca toti cartofii de pe piata sunt pre-prajiti pentru a nu oxida. Noi cumparam cartofii de la producatorii locali, ii aducem la noi in fabrica, intra apoi in procesul de curatare, intr-o masina de curatat abraziva. De aici intra pe masa de inspectie unde pesonalul curata manual ce nu a curatat masina, intra apoi in masina de taiat si la spalare. De aici cartofii se scurg de apa si de amidon si se baga la prajire. Prajirea se face in ulei de palmier si dureaza de la 1 minut si jumatate la 3 minute, in functie de soiul cartofului si de ce se constata in laborator. Dupa acest proces, cartofii intra pe o banda de scurgere a uleiului si racire, care aduce preparatul la o temperatura de +10 grade fata de cea din hala. Urmeaza camera de precongelare, unde cartofii ajung la +4 grade si apoi camera-soc, unde cartofii se congeleaza la -40 grade. De aici ajung in camera de ambalare si in depozit.

G.G.: Legat de procesul de productie, cu ce difera curatatul cartofilor cu aburi fata de metoda abraziva?

G.S.: Tehnologia de curatare cu aburi este mai scumpa decat metoda abraziva, insa are pierderi tehnologice mai mici. Pe temen lung este mai rentabila. Alegerea intre cele doua metode este si in functie de capacitatea de curatare necesara.

G.G.: Care a fost capitalul de care dispuneati cand ati inceput afacerea? Cat ati mai investit de atunci pana in prezent?

G.S.: Am inceput cu aproximativ 200.000 de euro. Ulterior am beneficiat de co-finantare de la banca si finantare SAPARD, dar ne-a fost foarte greu. Este multa birocratie si trebuie sa ai multa rabdare si putere de munca. Nu este usor, dar nici nu este imposibil. Eu am avut rabdare. De cand am demarat si pana am putut sa pormesc afacerea a durat 3 ani. Pana am ajuns aici am tot visat ca am sa reusesc.

G.G.: Cine mai este implicat in aceasta afacere?

G.S.: Am doi asociati, unul din zona Covasnei si unul din Bucuresti ca si mine, dar de cand am deschis afacerea m-am mutat aici. Nu puteam avea grija de afacerea asta stand comod in Bucuresti. Toata lumea ma intreaba daca am facut-o pentru bani, nu: am facut-o pentru ca vroiam sa fac ceva. Inainte de a ma apuca de aceasta afacere am lucrat la stat, mult timp. M-am saturat de munca la stat. Fiind de meseriei economist mi-am dat seama ca pot sa fac ceva pentru mine, pe cont propriu. Am fost actionar in mai multe firmulite, dar am vrut sa fac ceva doar al meu, in plus imi doream sa accesez fonduri europene. Initial am crezut ca ele ajung doar „la cei alesi”, ca nu sunt pentru toata lumea, dar am reusit. Am reusit sa pun pe picioare o afacere care functioneaza.

G.G.: Zona Covasna este cunoscuta pentru productia de cartofi. A existat si alta motivatie pentru a alege Targu-Secuiesc?

G.S.: Pentru mine a fost suficient faptul ca aici in Covasna se face cea mai mare si de calitate productie de cartofi. Dar nu a fost singura motivatie, aici am gasit si locul unde am construit fabrica. Parerea mea ca aceasta zona este cea mai buna pentru a fi dezvoltata industria de acest tip.

G.G.: Cat anume din investitie reprezinta echipamentele folosite in procesul de productie?

G.S.: Aproximativ 45%.

G.G.: Cat timp si unde v-ati documentat?

G.S.: Inainte de cererea de finantare maxim jumatate an si, de atunci, ma tot documentez. Neavand surse de informare in tara, cea mai buna sursa de informare a fost internetul si in mai mica masura vizitele la furnizorii de tehnologie.

G.G.: In domeniul acesta, foarte importanta este distributia. Care a fost primul distribuitor cu care ati semnat, ne intereseaza daca, la inceput, v-ati indreptat spre micii intreprinzatori locali sau ati “atacat” marii retaileri?

G.S.: Cred ca am abordat cele doua segmente in acelasi timp, insa cu rezultate diferite. In cazul micilor intreprinzatori am avut o surpriza placuta prin fastfood-urile din Brasov, care ne-au asigurat existenta la inceput. In cazul marilor retaileri am avut ghinionul sa ne listam prima data in lantul PIC, care a intrat in insolventa inainte sa ne faca prima plata. In prezent lucram foarte bine cu Selgros si Cora.

G.G.: Ce planuri de extindere a retelei de distributie aveti?

G.S.: Odata cu marirea capacitatii de productie pe care ne-o dorim, intentionam sa listam produsele noastre in cat mai multe lanturi de retaileri.

G.G.: Aveti concurenti directi in zona?

G.S.: La acest moment, din cate stiu, suntem singurii producatori din tara.

G.G.: Ce ati face diferit daca v-ati intoarce in timp, la momentul in care ati inceput afacerea?

G.S.: As pleca din tara …glumesc. Cu experienta acumulata in acest timp, cu siguranta ca as face lucrurile mult mai bine. Sa va dau un exemplu, finantarea aceasta este 50% cu 50%, dar din partea eligibila, fara TVA si fara alte cateva cheltuieli care nu sunt eligibile. Din cauza lipsei de experienta cred ca suntem undeva la 30% finantare SAPARD, restul noi. Daca as lua-o de la capat sigur nu m-as mai lovi de asa ceva, sa ma bazez pe proiectanti care nu stiu sa faca o evaluare. As fi mai atent.

G.G.: Care considerati ca a fost cea mai dificila problema cu care v-ati confruntat pana acum?

G.S.: Fiscalitatea, sistemul bancar, birocratia, toate in aceiasi masura …

G.G.: Este romanul “cartofar”?

G.S.: Eu cred ca da, este mai ieftin sa fii “cartofar”. Suntem un popor sarac si in curs de saracire. Pe langa asta sunt convins ca este si mai sanatos sa mananci cartofi, decat carnati, de exemplu.

G.G.: Traiti din aceasta afacere?

G.S.: Of… Ce sa va spun, traiesc. Anul trecut am iesit in pierdere, dar anul acesta pare mai bine, vara asta o sa ne salveze. Este normal, intr-un fel. Noi am inceput anul trecut in mai. Primele luni au fost mai mult de teste, iar la final, cand am tras linie, nu am iesit prea bine. Anul acesta sper sa fie altfel. Incurajarea populatiei sa cumpere produse romenesti ne este favorabila, dar exista si aici o problema, suntem in plina criza si toata lumea cauta ce e mai ieftin. Noi aici facem un produs de calitate, dar din pacate nu conteaza calitatea in zilele astea. De la noi produsul pleaca cu 3 lei/kg fara TVA. Un lucru este clar, producatorii nu castiga in Romania.