Grecia – invingatoare sau invinsa la Atena 2004?

Gianna Angelopoulos a mai spus ca Jocurile Olimpice marcheaza aparitia noii Grecii si ca au meritat fiecare cent din miliardele de dolari cheltuite pentru organizarea Olimpiadei chiar in ‘locul ei de nastere”, atat cel antic cat si cel modern.

Unii economisti estimeaza ca, in final, costurile (sapte miliarde de dolari) s-au dublat fata de bugetul de 4,6 miliarde de dolari (stabilit in 1997), creand premisele unor batalii politice, ce vor avea loc in urmatoarele saptamani.

Angelopoulos sustine, insa, ca organizarea Jocurilor Olimpice a fost un bun “pretext” pentru realizarea de investitii in infrastructura, pentru ca Grecia sa devina o capitala europeana moderna. O mare parte din fonduri a fost alocata imbunatatirii retelelor de transport si altor proiecte care au dus la descongestionarea traficului din Atena.

Angelopoulos a mai spus ca organizarea Jocurilor Olimpice a reprezentat, de asemenea, castigarea unei batalii impotriva fricii, in conditiile in care aceasta a fost prima Olimpiada organizata dupa atacurile de la 11 septembrie, din Statele Unite.

Fonduri de peste un miliard de dolari au fost cheltuite pentru asigurarea securitatii, operatiune care a necesitat implicarea fortelor NATO in apararea spatiului aerian dar si a zonelor de coasta. Angelopoulos a aplaudat modul in care fortele de securitate au reusit sa asigure paza, fara a se face prea mult simtite de spectatori.

Unii oameni chiar au intrebat “Unde sunt trupele?”, a precizat presedinta comitetului de organizare.

1,5 miliarde de dolari – dreptul de televizare

Vanzarea dreptului de televizare a evenimentului reprezinta cea mai importanta sursa de venit. Pentru Atena, valoarea a fost de 1,5 miliarde de dolari – suma “impartita” cu Comitetul Olimpic International. Sume importante au fost asigurate de sponsori precum Coca-Cola si McDonald”s, restul de bani “venind” din vanzarea biletelor.

Grecii trebuie sa fi fost tare tristi la vederea locurilor goale de pe stadion, in conditiile in care s-au vandut numai doua treimi din totalul de 5,3 milioane de bilete puse in vanzare.

Montreal plateste

pana in 2006 pentru

Olimpiada din 1976

Majoritatea tarilor gazda sunt constiente ca recuperarea investitiei – fara a mai vorbi de profit – este un fapt imbucurator, mai ales in cazurile cand a fost nevoie de realizarea de lucrari de infrastructura, cum ar fi stadioane, drumuri si cai ferate.

Una dintre aceste experiente este cea de la Montreal, oras care a gazduit Jocurile Olimpice din 1976, si care va termina de platit datoriile de-abia in 2006. Aceasta pare sa fie si soarta Greciei.

Cheltuielile realizate cu ocazia gazduirii Olimpiadei au generat cresterea deficitului bugetar pana la patru procente din PIB, peste limita de trei la suta impusa de Uniunea Europeana prin Pactul de Stabilitate. Aceasta ar putea duce la o diminuare a cheltuielilor bugetare, ceea ce s-ar putea traduce print-o scadere a ritmului de crestere economica.

In ultimii ani, economia Greciei a inregistrat un ritm de crestere (patru la suta) superior celui din restul zonei euro. Studiile intreprinse recent arata ca economiile din tarile care gazduiesc Jocurile Olimpice cresc inaintea evenimentului, pentru ca mai apoi sa scada. In cazul Greciei, efectele ar putea fi mult mai mari avand in vedere ca este vorba despre o economie relativ mica.

Impactul avut de Olimpiada din 1984 din Los Angeles sau de cea din 1996 din Atlanta a fost nesemnificativ avand in vedere dimensiunea economiei tarii gazda, cheltuielile de organizare fiind, in fiecare caz, mai mici de un miliard de dolari. Aceasta in conditiile in care mare parte din infrastructura necesara exista deja.

De fapt, ambele editii ale Jocurilor Olimpice s-au finalizat “pe plus”, mai ales ca americanii au profitat din plin prin comercializarea de obiecte si suveniruri. Acestea sunt singurele exemple de Jocuri Olimpice “finalizate” printr-un profit imediat.

Mai greu de estimat este, insa, care va fi beneficiul pe termen lung – in conditiile in care mai toate tarile gazda spera intr-o revigorare a turismului.

Turismul, “beneficiar” pe termen lung

Barcelona “a acoperit” numai o treime din investitia initiala de 10 miliarde de dolari, cu ocazia JO din 1992, din profituri imediate, dar numarul turistilor aproape s-a dublat dupa aceea si a ramas la valori ridicate si dupa terminarea Jocurilor Olimpice. Nu acelasi lucru se poate spune despre Olimpiada de la Sydney.

Sperantele au fost spulberate de atacurile de la 11 septembrie si de epidemia de SARS.

Dupa cum apreciaza si economistul John Hawksworth, din cadrul societatii PricewaterhouseCoopers, este extrem de dificil de spus care sunt beneficiile economice.

“Unele tari au de castigat de pe urma renumelui de a fi gazduit Jocurile Olimpice. Dar va atrage oare Londra mai multi turisti decat in prezent datorita Olimpiadei?”, spune Hawksworth.

Cheltuielile generate de organizarea Olimpiadei de la Atena “palesc” in fata celor care vor fi efectuate pentru organizarea JO de la Beijing, respectiv 35 de miliarde de dolari, cheltuieli necesare pentru imbunatatirea infrastructurii si constructia de noi stadioane.

Comitetul Olimpic International a “sfatuit”, chiar, autoritatile chineze sa fie mai “moderate” cu cheltuielile avand in vedere ca suma este enorma.