Groenlanda: O social-democrata nascuta intr-un sat de eschimosi ar putea schimba economia globala

Social-democratii din partidul Siumut (Inainte) au castigat alegerile desfasurate saptamana trecuta in Groenlanda, reusind sa obtina 42,8% din voturile exprimate si sa ocupe 14 scaune din parlamentul de 31 de locuri. Scrutinul din insula aflata in nordul Atlanticului marcheaza doua premiere importante: guvernul din Groenlanda ar putea fi condus pentru prima oara in istorie de o femeie si, mai important, teritoriul de 57.000 de locuitori poate sa elimine monopolul Chinei pe piata pamanturilor rare, schimband economia mondiala.

Revenirea la putere a formatiunii conduse de Aleqa Hammond, dupa o absenta de patru ani, s-a produs in contextul unei dezbateri aprinse privind cea mai buna modalitate de a folosi imensele depozite minerale din regiune, a temerilor privind efectul mineritului asupra mediului si a influentei investitorilor straini, in special a celor din China.

„The Guardian” a scris ca alegatorii din Groenlanda s-au temut ca ministrii au cedat interesele tarii in favoarea Chinei si a companiilor multinationale, votand astfel pentru schimbarea guvernului condus de socialistul Kuupik Kleist, liderul Inuit Ataqatigiit (Comunitatea oamenilor).

Alegerile au fost monitorizate atent de China, care doreste sa foloseasca depozitele de fier din zona pentru economia sa in plina expansiune, precum si de oficialii Uniunii Europerne, ingrijorati de influenta beijingului in regiune.

Socialistii out, social-democratii in

– Siumut: 42.8 % (+16.3 fata de scrutinul din 2009)

– Inuit Ataqatigiit (IA): 34.4 % (-9.3%)

– Atassut: 8.1% (-2.7%)

– Partii Inuit: 6.4% (+6.4%)

– Democrats: 6.2% (-6.5%)

– Kattusseqatigiit Partiiat: 1.1% (-2.7%)

Rezultate alegeri

Marele invingator al scrutinului din 12 martie a fost partidul Siumut, care a obtinut 42,8 procente din voturile alegatorilor, in crestere cu 16,3% fata de alegerile parlamentare din 2009. Social-democratii se vor intoarce astfel la putere dupa patru ani de opozitie.

Partidul Inuit Ataqatigiit (IA) al premierului Kleist a obtinut doar 34,4% din sufragii, ceea ce inseamna 11 mandate de parlamentar, scazand cu peste noua procente comparativ cu scrutinul din urma cu patru ani.

„Sunt foarte, foarte fericita. Sunt incantata ca lider al partidului. Sunt bucuroasa ca Siumut a revenit”, a spus Hammond.

Analistii au afirmat ca alegatorii au sanctionat aspru politicile premierului Kleist. Politicianul si-a asumat responsabilitatea infrangerii, afirmand ca formatiunea sa a fost pedepsita la urne pentru ca a luat decizii dure si nepopulare: „Sunt responsabil. Infrangerea noastra este rezultatul deciziilor dificile pe care a trebuit sa le luam”.

Kleist a spus ca partidul sau nu a facut suficient pentru a combate ceea ce el a numit „dezinformarea” raspandita de cate Siumut in timpul campaniei electorale.

Rezultatele au evidentiat de altfel atitudinea inuitilor, care au afirmat deseori ca premierul Kleist „s-a apropiat mult prea repede” de investitorii straini care vor sa exploateze imensele bogatii ale subsolului din regiune. „A fost ca o palma peste fata”, a spus Kleist dupa aflarea primelor rezultate.

Rata de participare la scrutin a fost de 74,2% (din cei 40.500 de cetateni inscrisi pe liste), in crestere fata de

Suporteri ai socialistilor din Inuit Ataqatigiit

Foto: Agerpres

cele 71,3% la alegerile din 2009, in urma carora social-democratii au pierdut puterea pentru prima data de la organizarea alegerilor directe, in 1977. Cei mai multi votanti au fost in capitala Nuuk, un oras cu 15.000 de locuitori, in care exista doar doua semafoare.

Potrivit expertilor, daca liderul Siumut, Aleqa Hammond, va reusi sa formeze o coalitie guvernamentala de cel putin 16 locuri in Inatsisartut (Parlament), ea urmeaza sa devina prima femeie premier din istoria tarii. De altfel, Hammond a si demarat consultari cu partidele din Groenlanda, fara insa sa precizeze pe cine ar prefera sa includa intr-o eventuala alianta de guvernare.

Siumut este partidul-sora al danezilor din Socialdemokraterne, in timp ce IA este afiliat celor din Socialistisk Folkeparti. Observatorii politici au ridicat chiar posibilitatea ca cei din Siumut si cei din IA sa realizeze o alianta asemenatoare cu cea creata de omologii lor danezi in Copenhaga. Obstacolul principal in crearea unei astfel de coalitii rezida insa chiar din faptul ca Hammond si Kleist au fost dusmani inversunati de-a lungul campaniei electorale, iar liderul Siumut a refuzat sa spuna daca urmareste sa se coalizeze cu IA.

Analistii cred ca va fi foarte dificil pentru Hammond sa-i ignore pe cei din Partii Inuit si pe liderul lor, Nikku Olsen, care au dus o campanie in cursul careia au cerut limitarea influentelor straine, inclusiv a Danemarcei.

Cine e Aleqa Hammond

Hammond este considerata „noua vedeta” a politicii din Groenlanda. Femeia-politician in varsta de 47 de ani vorbeste limba inuita (groenlandeza), daneza, germana si engleza.

Liderul Siumut, in ziua votului

Foto: Agerpres

In ciuda pedigreului sau international – a crescut intr-un sat pescaresc izolat, a studiat in Montreal si a devenit manager in turism in Groenlanda -, Hammond este foarte mandra de radacinile sale inuite. Cand avea sapte ani, tatal ei a murit la vanatoare, dupa ce a cazut prin gheata si s-a inecat. La varsta de 13 ani, fata a primit permisiunea de la Episcopul de Groenlanda de a-si schimba prenumele danez cu unul groenlandez.

„De la o varsta frageda am fost foarte determinata sa inteleg cine sunt eu, sa-mi inteleg cultura si limba”, a afirmat ea, adaugand „stiu cum sa fac cizme, pantaloni pentru vanatori si, datorita bunicii mele, stiu cum sa jupoi pielea de foci si de ren si sa o usuc”.

Familia a incercat sa o determine sa se marite cu un vanator. „Am fost crescuta sa fiu sotie de vanator. Insa nimeni nu se insoara cu femei care vorbesc prea mult”, a spus ea cu ironie in timpul campaniei elecorale.

Un vot cu efecte majore

Analistii au afirmat ca rezultatele votului vor avea consecinte importante pentru teritoriul aflat in nordul Oceanului Atlantic, format din insula cu acelasi nume (cea mai mare de pe glob) si numeroase alte insule mai mici.

* Groenlanda se va indrepta spre o autonomie si mai mare. Alegerile pot fi vazute, cred unii analisti, ca o dorinta a locuitorilor din insula de a se elibera complet de Danemarca, care si-a impus puterea coloniala asupra regiunii in 1814. Chiar daca insula a primit o autonomie sporita in 2009, guvernul din Nuuk continua sa depinde

Dupa al Doilea Razboi Mondial, Statele Unite au dezvoltat un interes geopolitic in Groenlanda. In 1946, administratia de la Washington s-a oferit sa cumpere Groenlanda de la Danemarca pentru 100.000.000 de dolari, insa Copenhaga a refuzat.

Wikipedia

de Copenhaga in chestiuni legate de politica externa, aparare si securitate.

Sursele de venit ale Groenlandei sunt departe de a-i asigura independenta financiara, iar cele circa 460 de milioane de euro primite anual de la Copenhaga reprezinta mai mult de jumatate din venitul teritoriului.

Multi locuitori vor ca autoritatile sa utilizeze resursele minerale, inclusiv pamanturi rare, ca pe un mijloc de a reduce dependenta de Danemarca si de a obtine, intr-un final, independenta. De altfel, in timpul campaniei, Hammond a vorbit adesea despre eliminarea dependentei de Copenhaga.

Cu cat veniturile din minerit sau petrol vor creste, cu atat va creste si controlul pe care locuitorii il vor avea asupra viitorului lor economic. Problema este insa ca multi locuitori se tem ca schimbarile care au avut loc sub guvernul lui Kleist au fost prea rapide, iar consecintele asupra mediului si asupra ocupatiilor traditionale in regiune (vanatoarea si pescuitul) pot fi devastatoare pe termen lung.

* Schimbarea radicala a problemei mineritului in teritoriul insular situat in nordul Oceanului Atlantic, cu consecinte majore asupra economiei globale.

Atat Inuit Ataqatigiit, cat si Siumut sustin industria mineritului, insa in moduri diferite. Guvernul condus de Kleist a aprobat o lege care permite companiilor miniere sa angajeze forta de munca ieftina, dar a refuzat sa ridice o interdictie privind extragerea de uraniu. Autoritatile au favorizat intrarea in regiune a companiilor petroliere si miniere straine, promitand ca dezvoltarea va duce la imbunatatirea infrastructurii, la crearea de locuri de munca si, mai ales, la renuntarea de catre teritoriu a subventiei de 460 de milioane de euro primite anual de la Copenhaga.

De cealalta parte, Hammond a spus ca va permite exploatarea pamanturilor rare, insa va cere companiilor sa plateasca redevente.

Analistii afirma ca, intr-un final, Kleist a fost perceput ca fiind „prea apropiat de investitori” si fara a avea un

Kuupik Kleist, premierul infrant

Foto: Agerpres

contact direct cu cetatenii. Hammond in schimb este foarte carismatica.

Imediat dupa anuntarea rezultatelor scrutinului, Hammond a spus ca „a existat prea mult secret in jurul problemelor miniere si prea multe probleme pentru pescari”.

„Cel mai important lucru pentru noi este sa lucram cu cineva care, de asemenea, vede implicarea cetatenilor drept cel mai important lucru”, a spus liderul Siumut, referindu-se la temerile ca locuitorii insulei n-au fost consultati suficient in legatura cu operatiunile miniere planificate in regiune. „Dezvoltarea trebuie sa fie corecta pentru toti locuitorii din Groenlanda – atat pentru cei care locuiesc in sate, cat si pentru cei din orase”.

Observatorii sustin ca dezvoltarea insulei a fost de altfel tema centrala a alegerilor. In ultima perioada, schimbarile climatice au topit gheata din jurul insulei, facilitand forajul pentru petrol si ducand la descoperirea unor suprafete tot mai mari de pamant, despre care se crede ca este plin de minereu de fier, cupru si minerale critice. In plus, sunt create noi rute maritime in zona arctica. In acest fel, Groenlanda a iesit din izolarea secolului trecut si a devenit in ultimii ani un loc de interes pentru guvernele marilor puteri, datorita rezervelor sale minerale neexploatate si zacamintelor de petrol si gaze. „Groenlanda se va confrunta cu noi incercari legate de noile industrii”, a spus Hammond.

Multi dintre locuitorii insulei se tem insa ca schimbarile se produc prea rapid. Noile proiecte anuntate au adus cu ele ingrijorari privind distrugerea iremediabila a mediului, cu consecinte asupra vanatorii si pescuitului, doua din obiceiurile traditionale ale eschimosilor din Groenlanda. In multe locuri, stratul de gheata s-a subtiat atat de mult incat vanatorii nu mai pot folosi sanile trase de caini.

Inainte de votul de saptamana trecuta, multi locuitori se plangeau de altfel de faptul ca pescuitul nu mai reprezinta o tema prioritara a autoritatilor. „Acest guvern vorbeste prea mult despre minerit si prea putin despre pescari”, a declarat Job Heilmann, ce se ocupa cu vanatoarea de foci si reci, precum si cu pescuitul de halibut. Barbatul s-a plans in legatura cu cota de peste, cu accesul redus pe piata pentru pieile de foca si cu restrictiile vizand utilizarea harpoanelor in timpul vanatorii balenelor. „Cei mai multi pescari pe care ii cunosc vor vota cu opozitia”, a afirmat el inainte de scrutin.

Teama de influenta Chinei

Temerile populatiei indigene de eschimosi, din randul carora provine si Hammond, sunt legate atat de prezenta companiilor straine in zona (in special a celor chineze), cat si de riscul poluarii provenit de la industriile grele. Liderul Siumut a afirmat inainte de scrutin ca „problema centrala aici este: cine va conduce tara? Oamenii simt ca firmele straine sunt cele care au prea mult de spus aici”.

„Salutam companiile si tarile care sunt interesate sa investeasca in Groenlanda. In acelasi timp, trebuie sa fim constienti ca oameni de consecinte”, a declarat Hammond intr-un interviu in timpul campaniei. „Groenlanda trebuie sa cooperez cu tari care au aceleasi valori pe care le avem si noi, despre cum trebuie respectate drepturile omului. Nu renuntam la valorile noastre de dragul investitorilor”, a spus liderul Siumut, adaugand ca lumea va descoperi puterea Groenlandei, care rezida atat in traditie si cultura locala, cat si in viziune globala.

Imagine din Qinngorput, capitala Nuuk

Foto: Agerpres

In acest context, Hammond a afirmat ca ar putea sa sustina cererea Chinei privind acordarea statutului de observator la Consiliul Arctic, insa a subliniat ca va revizui cu un ochi critic investitiile chineze in Groenlanda. Uniunea Europeana, de exemplu, si-a exprimat temerile ca guvernul de la Beijing doreste sa investeasca in Groenlanda pentru a putea ajunge la zona arctica, bogata in rezerve naturale. Este vorba de o strategie pe termen lung a Chinei vizand impunerea influentei sale in regiune.

Potrivit expertilor, unul dintre cele mai controversate planuri este o propunere vizand un proiect minier in valoare de 2.3 miliarde de dolari, realizat de firma London Mining PLC, cu sediul in Londra. Proiectul, desfasurat la Isua, in apropiere de capitala Nuuk, prevede extragerea si trimiterea de minereu de fier in China, pentru a fi folosit in otelarii din Beijing. Circa 2.000 de muncitori chinezi ar urma sa ia parte la realizarea proiectului, insa aducerea fortei de munca ieftine continua sa ramana un subiect sensibil printre locuitorii regiunii.

Hammond a afirmat de altfel ca va revizui o lege ce permite proiectelor majore sa angajeze forta de munca ieftina si ca va aproba legislatia ce prevede minerilor straini sa negociezi intelegeri cu sindicatele locale. Mai mult, partidul Siumut a acuzat guvernul lui Kleist ca, in decembrie trecut, s-a grabit sa voteze legea care permite marilor proiecte miniere sa importe muncitori din locuri precum China.

O purtatoare de cuvant a Ministerului de Externe de la Beijing a spus ca „dupa stiinta mea, nicio intreprindere chineza nu a primit licente de petrol, gaz sau minerit. Nu exista muncitori chinezi care sa intre in Groenlanda”. Oficialul a declarat ca o singura companie chineza se afla in discutii preliminare pentru a se alatura unui proiect de investitii in Groenlanda. Conform datelor, ar fi vorba de Sichuan Xinye care discuta cu London Mining preluarea operatiunilor de la Isua. Alte firme chineze care cauta sa investeasca in regiune sunt Jiangxi Zhongrun Mining si Jiangxi Union Mining.

Potrivit informatiilor, Beijingul vizeaza mai degraba deschiderea unei noi rute maritime, mai directe, care sa lege estul de vest. Chinezii spera ca, pana in 2020, topirea ghetii din regiune ar face ca intre 5% si 15% din comertul international al Chinei sa foloseasca aceasta ruta.

Disputa privind pamanturile rare

In timpul campaniei electorale, iderul Siumut a afirmat ca va ridica o interdictie privind extragerea materialelor radioactive, ce au dus la oprirea unor planuri privind exploatarea depozitelor de pamanturi rare, cruciale in

Metalele denumite pamanturi rare sau minerale critice reprezinta un grup de 17 elemente extrem de importante, socotite critice, pentru asamblarea a aproximativ un sfert din tehnologia actuala – de la telefoane mobile, componente de calculator si motoare electrice pana la tehnologii precum bateriile electrice, armamentul sofisticat si turbinele eoliene. In anul 2010, China producea aproximativ 97% din pamanturile rare consumate in intreaga lume.

Wikipedia

tehnologiile folosite in prezent (masini, telefoane inteligente, sisteme de armament etc). Groenlanda ar putea astfel elimina monopolul Chinei in domeniul pamanturilor rare, o miscare ce va fi resimtita in economia globala.

In ultimii patru ani, Kleist a fost in fruntea eforturilor guvernamentale de a atrage investitii straine, insa partidul sau a dus o politica de toleranta zero fata de extragerea si vanzarea materialelor radioactive, inclusiv a uraniului.

Hammond a afirmat insa ca formatiunea sa este gata sa accepte extragerea de uraniu, daca minereul contine un procent maxim de 0.1 de oxid de uraniu. Este vizata in special dezvoltarea unui depozit in sudul insulei, la Kvanefjeld, exploatat in prezent de australienii de la Greenland Minerals and Energy, care estimeaza ca ar putea extrage anual circa 40.000 de tone de pamanturi rare. Chestiunea este insa foarte controversata, caci compania doreste sa extraga si uraniu, ce va fi folosit la reactoare nucleare.

Unii investitori afirma ca Groenlanda ar putea avea unele dintre cele mai mari depozite de pamanturi rare din afara Chinei, care in prezent insumeaza circa 90% din productia globala. De exemplu, „De Standaard” a scris, preluat de presseurop.eu, ca Kvanefjeldn este cel de al doilea depozit global de oxizi de pamanturi rare si al saselea depozit de uraniu din lume. In acest fel, Groenlanda si, implict, Danemarca sunt pe cale sa intre in randul actorilor importanti pe piata uraniului. Este citata si o declaratie facuta de Cindy Vestergaard, de la Institutul Danez pentru Studii Internationale, care a spus ca „daca se da unda verde uraniului, totul se va schimba”.

„The Economist” e de parere ca decizia pe care o va lua Hammond legata de minerit „ar putea fi resimtita in intreaga lume: in functie de ce se intampla in Groenlanda, China ar putea sa nu mai poata domina piata pentru pamanturi rare”.

Surse: The Guardian, Reuters, YahooNews, The Economist, presseurop.eu, Wikipedia