Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de joi, Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025
Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de joi, Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025, care presupune întreţinere, reparaţii, modernizare în ceea ce priveşte circulaţia pe calea ferată, scrie Agerpres.
În aceeaşi şedinţă, Executivul urmează să adopte şi un memorandum pentru aprobarea propunerilor finale pentru desemnarea candidatului României pentru funcţia de judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Conform memorandumului, în urma derulării procedurilor aferente, candidatul României va fi judecătorul Octavia Spineanu-Matei, care ar urma să-şi preia mandatul la CJUE din data de 6 octombrie 2021.
„Prezentul proiect de hotărâre stabileşte direcţiile de acţiune strategică necesare pentru reabilitarea transportului feroviar pe piaţa internă a transporturilor şi pentru integrarea în sistemul feroviar unic european. Scopul principal al strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare constă în fundamentarea necesităţilor de finanţare a infrastructurii feroviare. Strategia identifică drept principală prioritate creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă, în principal prin creşterea nivelului de performanţă al infrastructurii feroviare. Strategia acoperă toate domeniile relevante ale dezvoltării infrastructurii feroviare, respectiv: mentenanţa (întreţinere şi reparaţii), operarea, reînnoirea şi modernizarea/dezvoltarea”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Tot acolo se menţionează că „principala direcţie de acţiune prioritară pe linia creşterii competitivităţii transportului feroviar constă în recuperarea accelerată a restanţelor în ceea ce priveşte reînnoirea infrastructurii feroviare”.
„În acest sens, strategia propune un program eşalonat pe 15 ani care asigură în mare măsură eliminarea restanţelor existente şi care va genera o creştere relevantă a performanţelor infrastructurii feroviare”, se spune în document.
* Printr-un alt proiect de hotărâre, Guvernul va aproba nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Dezvoltarea unui sistem mixt mobil de monitorizare a traficului rutier privind încălcarea regulilor de circulaţie”.
* În aceeaşi şedinţă, Executivul urmează să adopte şi un memorandum pentru aprobarea propunerilor finale pentru desemnarea candidatului României pentru funcţia de judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Conform memorandumului, în urma derulării procedurilor aferente, candidatul României va fi judecătorul Octavia Spineanu-Matei, care ar urma să-şi preia mandatul la CJUE din data de 6 octombrie 2021.
Potrivit memorandumului, la 6 octombrie 2021 urmează să expire mandatele a paisprezece judecători şi a şase avocaţi generali din cadrul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, printre care şi mandatul judecătorului român.
* Pe agenda şedinţei de guvern figurează şi un proiect de lege privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Reţeaua Europeană a Consiliilor Europene de Mediu şi Dezvoltare Durabilă (EEAC) şi aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare a SGG, precum şi completarea Ordonanţei Guvernului 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte.
* În primă lectură, Executivul va dezbate şi două proiecte de ordonanţă de urgenţă.
Unul dintre ele se referă la completarea OUG 40/2015 privind „gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020”, iar cel de-al doilea – la „suspendarea, modificarea şi completarea unor prevederi din OUG 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene”.
* Nu în ultimul rând, Guvernul ar urma să adopte proiectul de hotărâre privind prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile, după ce anterior, pe 14 octombrie, a aprobat un alt act normativ în acest sens.
Pe acest subiect, premierul Ludovic Orban a declarat, luni, la Parlament, că Guvernul pregăteşte hotărârea privind prelungirea stării de alertă şi nu doreşte să ia măsuri care să instituie alte restricţii.
„Ştiţi foarte bine că starea de alertă se instituie pe 30 de zile şi se prelungeşte printr-o hotărâre de guvern pentru o perioadă de maxim 30 de zile. Pregătim hotărârea de guvern pentru prelungirea stării de alertă. În ceea ce ne priveşte, nu ne dorim să luăm alte măsuri care să instituie alte restricţii. Vrem ca situaţia să evolueze în bine, ca numărul de infectări să scadă şi, treptat, pe măsură ce scade numărul de infectări, să revenim treptat, treptat la o activitate cât mai aproape de normal”, a afirmat Orban, după ce a participat în plenul Camerei Deputaţilor la dezbaterea „Ora prim-ministrului”.