Hodoronc-tronc, cu birja in pivnita!
Episodul doi din razbelul premierului cu evaziunea s-a savarsit ieri la Palatul Victoria, dupa semi-decapitarea lui Blejnar de la ANAF. Cu o privire fixa si cu muschii fetei incordati, in fata unui ciorchine de jurnalisti si cameramani, premierul a mai rostit o data o fraza care este identica cu cea de acum 60 si ceva de zile: ca rata de colectare a Fiscului, ca procent in PIB trebuie sa fie musai 40%, si nu aproape de 30%, cum a fost vreme de 21 de ani, invariabil. Backgroundul era o intalnire a Comitetului Interministerial pentru Combaterea Evaziunii Fiscale. Am mai scris aici despre acest subiect, reanunt convingerea mea ca problema este bine dibuita si ca scuturarea Fiscului este necesara – din pacate trebuie sa reanunt si concluzia ca premierul are sfatuitori cel mult mediocri la capitolul economic. Altfel nu ar compara lucruri care nu se pot compara foarte simplu, cum ar fi rata de colectare din Romania cu media europeana (spuneam in articolul trecut ca este echivalent cu a incerca sa compari o pruna cu un cactus).
In primul rand, e o problema matematica si manageriala cu acest procent de 40%, rostit de fiecare premier care a descalecat la Palatul Victoria, invariabil, in prima perioada a mandatului. Sa presupunem ca bugetul Romaniei este 100 de lei. O majorare a taxelor colectate de la 31% la 40% din PIB ar insemna, teoretic, o diferenta de la 31 de lei la 40 de lei, teoretic 9 lei. Nu suna mult, dar altfel spus pentru a ajunge de la 31 de lei la 40 de lei, trebuie crescuta performanta cu 29.03% – asta intr-o institutie cu probleme grave, unde 200 de vamesi au fost umflati cu duba, unde spaga a ajuns pana la un adjunct al lui Blejnar, conform procurorilor. In lipsa unei reorganizari din temelii, care are nevoie la randul ei de o capacitate de analiza si regandire structurala pe care institutiile romanesti nu o au, planuri cincinale in cele cateva luni inainte de alegeri nu duc nicaieri.
In al doilea rand, avem o problema cu baza la care ne referim. Cifrele definitive cu PIB-ul, poate il anunta cineva si pe dom’ premier, vin uneori cu pana la 6 luni de intarziere fata de terminarea anului, pentru ca Institutul National de Statistica are o procedura riguroasa, dar greoaie, o metodologie care trebuie respectata pana in momentul in care se poate anunta PIB-ul, adica exact valoarea viitoare din al carui procent domnul premier vrea sa incurajeze Fiscul sa colecteze azi. Managerial, ca atare, premierul tocmai a anuntat invartosat, apasand fiecare litera, umflandu-si muschii in direct la TV, o cifra pe care nu o va putea verifica decat in…vara 2013. Nu e util, performanta de parcurs a diriguitorilor ANAF trebuie verificata luna de luna. Iar daca, Doamne Ajuta, economia creste, matematica buclucasa face ca niste venituri, chiar crescute in termeni nominali, sa poata reprezenta acelasi procent din PIB sau chiar un procent mai mic. Procentul depinde, in mod evident, de baza la care se aplica – un PIB mai mare inseamna un procent mai mic. Cum ar spune Sherlock Holmes, “Elementar, dragul meu Watson, elementar”.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro